in constructia noii Regiuni Europene a Dunarii~ Sumar Executiv asupra participării CLDR la Forumul Anual al Dunării ~
Ca și în anii precedenți, Forumul Anual al Strategiei Dunării, organizat, de această dată, în cadrul Președinției asigurate de Guvernul Landului Baden Württemberg, a captat interesul unui spectru larg de stakeholderi, parteneri și suporteri, care au participat în număr de peste 1100 la evenimentele de la Ulm.
I.
Componenta marcată de vocea societății civile a fost, în acest an, ceva mai puternică. În cadrul Rezoluției adoptate în acest sens, cu ocazia celei de-a doua ediții a Zilei Participării, coordonată în principal de Fundația Foster Europe, se menționează necesitatea unei revizuiri a Planului de Acțiune SUERD și a unei integrări a organizațiilor neguvernamentale relevante în cadrul guvernanței la nivel macro-regional. Organizatorii solicită inclusiv desfășurarea de Audieri Publice în fiecare Stat Membru și schimburi de experiență cu deținători de interese din Statele non-Membre SUERD pentru a dezvolta mult mai concludent și mai puternic cultura participării civice în regiune.
II.
În ajunul primei zile a lucrărilor Forumului Dunării, la sediul Băncii Sparkasse din Ulm a avut loc cea de-a 8-a Conferință a Consiliului Orașelor și Regiunilor Dunării (CoDCR), moderată de Coordonatorul General Peter LANGER. Evenimentul s-a bucurat de prezența și prezentările unor importante personalități, inclusiv a Ministrului pentru Afaceri Europene al Landului Baden Württemberg, Peter FRIEDRICH, a Președintelui CoDCR, Ivo GONNER, a Primarului General al Bratislavei, Ivo NESROVNAL, al Primarului General al Regensburgului (landul Bavaria), Joachim WOLBERGS, etc. O amplă delegație din partea Asociației "Comunităților Locale Riverane Dunării" (CLDR) a fost, de asemenea, prezentă. În cadrul lucrărilor au fost prezentate și câteva proiecte concrete care sunt sprijinite spre finanțare de grupurile de lucru ARGE Donau constituite pe lângă CoDCR. Au fost adoptate o serie de documente de poziție: Declarația de la Ulm ("Smart Green and Social Danube Cities"), destinată creerii noii Regiuni Europene a Dunării și Declarația Comună a Grupurilor de Lucru și a CoDCR privind criza refugiaților, în care se recomandă în mod special evitarea alunecării sub presiunea mișcărilor populist-naționaliste, care pot reface linii istorice de demarcație între națiuni și pot distruge perspectivele unei păci și prosperități durabile în macro-regiunea danubiană. La final, a fost ales pentru o perioadă de doi ani noul Comitet Executiv al CoDCR, având drept președinte pe Primarul General al Capitalei Slovaciei, țară care va prelua Președinția SUERD în ianuarie 2016. Drept o confirmare a eforturilor făcute de Asociația CLDR în cadrul procesului de implementare SUERD, în cadrul Comitetului Executiv CoDCR a fost cooptat și Președintele CLDR, Primarul Orașului Hârșova, Tudor NĂDRAG.
III.
În a doua jumătate a zilei de 29 octombrie și în 30 octombrie 2015, a avut loc Forumul Anual al Dunării, onorat de importanți lideri politici, inclusiv de Comisarul European pentru Politici Regionale/SUERD, Corina CREȚU. Deși luările de cuvânt au fost puternic marcate de subiectul crizei refugiaților, mesajele transmise au fost în genere încurajatoare și constructive, inclusiv prin anunțarea a noi disponibilizări de fonduri europene pentru implementarea Agendei Urbane și a Inovării în zona dunăreană. Cu toate acestea, în mod public, nu au fost avansate angajamente clare de co-finanțare din partea unora dintre Statele Membre, precum România, ceea ce pune sub un anumit semn al întrebării realismul și sustenabilitatea ambițioaselor inițiative evocate cu acest prilej.
În cadrul numeroaselor sesiuni tematice pe cele mai diverse teme, au avut loc schimburi de opinii și prezentări de inițiative și proiecte care să prefigureze trecerea la un nou nivel de abordare cu privire la transpunerea în practică a Strategiei. Totuși, principalii decidenți europeni prezenți, în special din cadrul Comisiei Europene, din Germania și Austria, nu au fost încă în măsură să prezinte soluții concertate pentru accelerarea ritmului de aplicare a Strategiei Dunării și nici să stabilească un mecanism funcțional mai flexibil de coordonare la nivel macro-regional care să înlăture din neajunsurile provocate de o anumită dispersie decizională, un fragmentarism al intereselor sub-regionale și de absența unei viziuni globale mai îndrăznețe și mai puțin egoiste la nivel național.
În mod separat, miniștrii responsabili pentru gestionarea fondurilor europene din Statele Membre SUERD s-au reunit pentru a compara gradele lor de interes pentru cooperarea teritorială extinsă și capacitatea de angajare a unor energii țintite corect, în special prin co-interesarea mediului de afaceri în scopul participării la cât mai multe proiecte majore în sistem de parteneriat public-privat și la implementarea Fondului de Investiții Strategice, coordonat de Comisia Europeană și finanțat de Banca Europeană de Investiții.
În loc de concluzii. În pofida numărului mare de secțiuni desfășurate în paralel, ca și a numărului sporit de participanți, ediția din acest an și-a atins într-o măsură apreciabilă scopurile, fie și prin invocarea argumentelor care merită mai degrabă să unească energiile și resursele la nivel regional, decât să le dezbine și izoleze. Diferențele dintre abordări naționale și locale persistă însă, iar problemele cele mai dificil de traversat sunt legate de noutatea transpunerii specializărilor regionale SMART, mai ales în state precum Bulgaria și România, cât și de vulnerabilitatea instituțiilor și neîncrederea cetățenilor în instituțiile existente, mai ales când devine cu atât mai necesară exprimarea unei atitudini civice pro-active. Un pas semnificativ va putea fi făcut mai ales dacă mișcările naționalist-extremiste vor fi împiedicate să scindeze societatea civilă și să compromită întreaga construcție UE, după cum au evidențiat reprezentanții landurilor germane la lucrări. Nu în ultimul rând, precaritatea resurselor financiare puse deocamdată la dispoziție face imperativ necesară cooptarea altor mijloace de co-finanțare, în special a fondurilor private de investiții și a aranjamentelor în sistemul parteneriatelor public-private.
Din punctul de vedere al priorităților majore ale României, a rezultat clar că se impune activarea unui lobby instituțional dunărean mult mai coerent și consistent, un sistem de lucru prin consultare structurată permanentă și inter-cooperare, care să elimine atât prejudecîți și bariere provinciale, cât și să antreneze noi parteneri în favoarea unei schimbări la față a regiunii și a îmbunătățirii competitivității sale în raport cu ceilalți mari competitori economici la nivel global.
