Our website use cookies to improve and personalize your experience and to display advertisements(if any). Our website may also include cookies from third parties like Google Adsense, Google Analytics, Youtube. By using the website, you consent to the use of cookies. We have updated our Privacy Policy. Please click on the button to check our Privacy Policy.

La TVR Cultural, un week-end dedicat doamnelor!

În ultimele zile de iarnă şi în aşteptarea Mărţişorului, telespectatorii vor avea prilejul să se întâlnească în week-end, la TVR Cultural, cu câteva doamne în adevăratul sens al cuvântului.  
    
Sâmbătă seara, de la ora 21.00, la TVR Cultural veţi recunoaşte acel farmec subtil al doamnelor de odinioară (Veturia Goga, Eliza Brătianu, Maruca Cantacuzino, Cella Delavrancea, Maria Ventura, Irina Procopiu, Regina Maria) în docudrama produsă de Radu Găină – Românce în politică.

Ceva mai târziu, de la ora 23.00, TVR Cultural a programat filmul Frumoasa scandalagioaică, ecranizarea nuvelei „O capodoperă necunoscută” a lui Balzac, cu Jane Birkin şi Emmanuelle Beart în rolurile principale.
    
Duminică, 25 februarie, de la ora 14.30, în documentarul Karen Blixen – Departe de lumea aceasta, Meryl Streep povesteşte incredibila vieţă a scriitoarei daneze Karen Blixen – Isak Dinesen – o poveste la fel de dramatică precum scrierile ei. În ecranizarea romanului lui Out of Africa al scriitoarei Karen Blixen, Meryl Streep interpretează rolul principal.
 
Sâmbătă, 24 februarie, ora 21.00
Românce în politică – docudramă, produsă de Radu Găină
Prezintă actriţa Monica Davidescu
Episodul 4 – Acel farmec subtil al doamnelor de odinioară (Veturia Goga, Eliza Brătianu, Maruca Cantacuzino, Cella Delavrancea, Maria Ventura, Irina Procopiu, Regina Maria)
Invitaţi: Acad. Constantin Bălăceanu Stolnici; Aurel But,  Dorin Matei – istorici

Episodul patru al docudramei – „Acel farmec subtil al doamnelor de odinioară" – continuă evocarea anilor primului război mondial din perspectiva unor personalităţi ca Elena Văcărescu, Anna de Noailles, Martha Bibescu, Elena Şuţu, Veturia Goga, Cella Delavrancea, Maruca Cantacuzino, Eliza Brătianu, Maria Ventura, Irina Procopiu şi regina Maria.
    
Scenariul episodului al patrulea surprinde reacţiile omeneşti ale protagonistelor în contextul unui eveniment important al istoriei. Ele vin dintr-un timp şi se pregătesc să intre în altul. Regina Maria este acea prezenţă cu rol catalizator, adunând coeziuni şi aspiraţii. Are o prezenţă mai discretă în acest episod, dar cheie în economia întregii serii. Destinul dramatic al acestei pleiade de prinţese şi soţii de oameni politici va fi surprins în episodul al cincilea, intitulat „De la  crepusculul democraţiei la cavernele dictaturii", povesteşte Radu Găină, producătorul şi realizatorul Radu Găină. Structura narativă  a discursului  docudramei „Acel farmec subtil al doamnelor de odinioară" face trimitere la o întreagă literatură memorialistică, dar şi la mărturiile documentare ale epocii. Este o întâlnire între istoria vie şi cea oficială. Redescoperită, de data aceasta, din perspectiva misterioasă şi inefabilă a feminităţii.
    
La începutul secolului trecut, eleva de pension Veturia Mureşan şi liceanul Octavian Goga se îndrăgostesc unul de altul, dar anumite împrejurări împiedică povestea de iubire a celor doi. Veturia Mureşan se căsătoreşte cu Lazăr Triteanu, asesor consistorial, iar Octavian Goga cu Hortensia Cosma, fiica lui Partenie Cosma, cel mai important bancher român din Sibiu. Veturia devine una dintre cele mai cunoscute cântăreţe lirice ale românilor, iar Octavian Goga, un mare poet.
    
În preajma Primului Război Mondial, dragostea lor veche renaşte. Se vor întâlni la Bucureşti de mai multe ori. În anul 1915, Veturia Triteanu concertează memorabil la Ateneul Român împreună cu Cella Delavrancea, una dintre tinerele pianiste de mare talent din epocă. Publicul este cutremurat. În acei ani, Octavian Goga militează cu frenezie pentru intrarea României în război alături de Antanta, iar Veturia Triteanu este, uneori, şi curieră secretă.
    
În 1916 se întoarce în ţară vestita tragediană Maria Ventura care îmbracă uniforma de infirmieră, ca şi regina Maria. Doamne din înalta societate ca Eliza Brătianu, Irina Procopiu, Maruca Cantacuzino, Cella Delavrancea se întâlnesc la serate în Bucureşti sau în refugiu, la Iaşi. Sunt prezenţi, printre alţii, Octavian Goga, Nicolae Titulescu, I.G.Duca şi George Enescu. Marele muzician trăieşte o discretă şi frumoasă poveste de dragoste cu prinţesa Maruca Cantacuzino. Cella Delavrancea îşi pierde tatăl în aprilie 1918, dar reuşeşte să treacă peste acest moment dureros. La sfârşitul anului 1918 se creează România Mare şi, după euforia de început, apare discordia între cei care, pentru o clipă, au fost împreună. Veturia Triteanu şi Octavian Goga se căsătoresc şi văd într-un anumit fel lucrurile în ceea ce priveşte consolidarea statului român.

TVR Cultural difuzează, din data de 3 februarie, serialul de şase docudrame intitulat „Românce în politică". Cea care îi însoţeşte pe telespectatori în poveştile eroinelor serialului este actriţa naţionalului bucureştean, Monica Davidescu, alături de care vor mai apărea şi alţi actori cunoscuţi ai scenei şi filmului – Carmen Ungureanu (în rolul Reginei Maria), Diana Dumbravă, Nicolae Nastasia.

Sâmbătă, 24 februarie, ora 23.00
Medalion regizoral Jacques Rivette
Frumoasa scandalagioaică (LA BELLE NOISEUSE – Franţa-Elveţia, 1991)
Cu: Michel Piccoli, Jane Birkin, Emmanuelle Beart
Regia: Jacques Rivette
    Dramă, ecranizarea nuvelei „O capodoperă necunoscută” a lui Balzac. Edouard Frenhofer e un pictor renumit, aflat de mai mulţi ani în pană de inspiraţie. El trăieşte liniştit cu soţia lui într-o locuinţă la ţară în regiunea Provence. Când mai tânărul său confrate Nicolas îl vizitează împreună cu iubita acestuia Marianne, Frenhofer decide să înceapă din nou lucrul la o capodoperă pe care o începuse demult: Frumoasa scandalagioaică. Şi în acest scop şi-o doreşte pe Marianne ca model. Procesul de creaţie va schimba însă cursul vieţii pentru fiecare dintre eroii filmului. Va fi o luptă pentru adevăr, viaţă şi sens, dar şi pentru întrebarea dacă există limite în artă sau dacă arta nu are limite.
    
Filmul a fost recompensat cu Premiul Juriului la Festivalul Filmului de la Cannes în 1991.

Duminică, 25 februarie, ora 14.30
Karen Blixen – Departe de lumea aceasta (KAREN BLIXEN – OUT OF THIS WORLD-Danemarca, 2005)
Realizatori: Marcus Mandal şi Anna von Lowzow  
Povestitor: Merryl Streep
    Documentarul Karen Blixen – Departe de lumea aceasta  se constituie într-o relatare a incredibilei vieţi a scriitoarei daneze Karen Blixen – Isak Dinesen – o poveste la fel de dramatică precum scrierile ei. O femeie extraordinară, de neoprit în dragoste, excentrică şi foarte sensibilă, a cărei viaţă a fost caracterizată de puncte de extrem.
    
Telespectatorii TVR Cultural vor face o călătorie prin viaţa scriitoarei Karen Blixen, povestită de oameni care i-au fost aproape. Karen Blixen va contribui, de asemenea, prin vechi filmări ori înregistrări radio la derularea poveştii despre ea. Realizatorii Marcus Mandal şi Anna von Lowyow au avut acces la fotografii şi scrisori din arhiva sa personală, dintre care multe nu au mai fost prezentate vreodată publicului.
    
Acest documentar nu este unul care se adresează doar iubitorilor de literatură, ci mai ales celor care savurează o poveste despre natura umană. Meryl Streep este gazda telespectatorilor care doresc să o cunoască pe Karen Blixen.
    
La vârsta de 10 ani, lumea copilei Karen se zdruncină puternic atunci când tatăl ei se sinucide.
    
La 24 de ani, este îndrăgostită nebuneşte de vărul ei Hans. Iremediabil îndrăgostită de acesta timp de 7 ani, Karen decide să se căsătorească cu fratele geamăn al lui: Baron Bror Blixen.
    
Cei doi emigrează în Africa. Izbucneşte Primul Război Mondial, iar ferma lor are probleme. În plus, Karen se îmbolnăveşte de sifilis, cu urmări dramatice pentru ea deoarece va încerca să-l trateze cu tablete cu mercur. Căsătoria ei se destramă şi timp de câţiva ani Karen conduce singură ferma din Africa. Cel mai apropiat prieten al ei rămâne servitorul ei.
    
Apoi se îndrăgosteşte de englezul aristocrat Denys Finch Hotton, care va muri într-un accident de avion. Karen este nevoită să vândă ferma din Africa şi, ruinată financiar, se întoarce în casa natală din Rungestedlund (Danemarca).
    
Încearcă să-şi găsească un nou sens în viaţă şi o nouă profesie. Nimeni nu vrea să-i publice lucrările : nici în Danemarca, nici în Anglia. Dar când Seven Gothic Tales devine cartea lunii în Statele Unite, sub pseudonimul Isak Dinesen, Karen Blixen devine o scriitoare faimoasă peste noapte.
    
Ultimii ani ai vieţii i-a petrecut mâncând stridii, bând şampanie şi fumând ţigări. Se stinge din viaţă de subnutriţie în anul 1962.
    
Filmul despre perioada petrecută de Karen Blixen în Kenia – Out of Africa (1985) – a câştigat nu mai puţin de 7 premii Oscar. Regina Danemarcei însăşi a sprijinit realizarea acestui film documentar donând o sumă importantă prin Fundaţia regală pentru realizarea poveştii lui Karen Blixen. Nu întâmplător Meryl Streep este povestitorul în acest documentar, în ecranizarea romanului lui Karen Blixen, Out of Africa, ea interpretând rolul principal.
    
Filmările pentru acest documentar au avut loc în Danemarca, Kenya, Statele Unite, Canada, iar ca ilustraţie muzicală au fost folosite pasaje din muzica clasică pe care Karen obişnuia să o asculte.

Bucuresti, 23.2.2007

{mosloadposition user10}

By Violeta-Loredana Pascal

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Related Posts

No widgets found. Go to Widget page and add the widget in Offcanvas Sidebar Widget Area.