Find your $100k business idea in 10 days and get the first clients fast

„La Gioconda” de Amilcare Ponchielli

– spectacol extraordinar la Opera Națională Română Timișoara –

Opera Naţională Română Timişoara (ONRT) îşi invită publicul duminică, 25 martie a.c. ora 19.00 la un eveniment cu totul deosebit – prezentarea operei „La Gioconda” de Amilcare Ponchielli, în variantă de concert. Ca și celelalte evenimente ale acestei stagiuni, şi această seară de gală este o ocazie prin care instituția sărbătorește împlinirea a 65 de ani de la primul spectacol care a avut loc pe scena Operei – 27 aprilie 1947, ”Aida” de G. Verdi, regizat de Aca de Barbu, o reprezentaţie memorabilă, care la acea dată a fost transmisă prin megafoane și în Piața Operei.

La doar o lună de la triumful obținut la Teatrul Scala din Milano în rolul Amneris, Marianne Cornetti va veni în România, pentru a interpreta rolul titular din opera „La Gioconda”, la invitația domnului Corneliu Murgu, directorul general al ONRT. Deși este recunoscută ca fiind una dintre cele mai mari mezzosoprane verdiene ale momentului, Marianne Cornetti a abordat în ultimii ani cu același succes și roluri din repertoriul de soprană dramatică, cum sunt Lady Macbeth, Santuzza, Abigaille. Rolul Gioconda este un debut absolut pentru Marianne Cornetti și a acceptat să-l realizeze în România, declarând că este încântată să se reîntoarcă în Timişoara şi să se reîntâlnească cu publicul de aici. Artista a mai colaborat cu Opera din Timișoara în anul 2010 la spectacolul de operă „Adriana Lecouvreur” de F. Cilea (operă în concert) alături de celebra soprană Nelly Miricioiu, în cadrul Festivalului Internațional „Timișoara Muzicală”.

Opera în concert ”La Gioconda” va fi interpretată sub conducerea muzicală a dirijorului David Crescenzi și îi va mai avea în distribuție pe Călin Brătescu (Enzo Grimaldo), Liliana Matei Ciucă (Laura Adorno), Kim In Hui (Barnaba), Sorin Drăniceanu (Alvise), Hye Yong Park (La Cieca) ș.a. Participă corul şi orchestra Operei Naţionale Române Timişoara. Concert maeştri: Ovidiu Rusu, Corina Murgu. Maestru de cor: Laura Mare.

Biletele s-au pus în vânzare la Agenţia de bilete a Operei: str. Mărăşeşti, nr. 2, deschisă zilnic între orele 10.00 – 13.00 şi 17.00 – 19.00. Tel. 0256 201286.

Marianne Cornetti este recunoscută ca fiind una dintre cele mai mari mezzosoprane verdiene ale momentului. A interpretat rolul Amneris din Aida, Azucena din Il Trovatore şi Eboli din Don Carlo pe toate marile scene lirice ale lumii precum Teatrul Scala din Milano, Opera Metropolitan din New York, Opera Covent Garden din Londra, Opera de Stat din Viena, Opera din München, Opera din Berlin, la Arena din Verona, Teatro Comunale din Florența, Teatrul San Carlo din Napoli, Gran Teatro del Liceo din Barcelona; dar pe lângă acestea se adaugă şi alte roluri: Ortrud din Lohengrin (Trieste, 2005 – debut, Amsterdam, Paris, Palermo) și Brangäne din Tristan und Isolde de Wagner (Teatro dell’Opera din Roma – debut, Genova), Preziosilla din La Forza del destino și Ulrica din Un Ballo in maschera de Verdi, Principessa di Bouillon din Adriana Lecouvreur de Cilea, Giovanna Seymour din opera Anna Bolena de Donizetti, Laura Adorno din La Gioconda de A. Ponchielli.

În ultimii ani începe să abordeze și roluri de soprană dramatică. În anul 2006 Marianne Cornetti realizează un debut important, în rolul Lady Macbeth din Macbeth de Verdi la Opéra de La Wallonie din Liège. În anul 2010 a debutat pe scena Teatrului Massimo din Palermo în rolul Abigaille din Nabucco de Verdi, iar în 2011 a cântat același rol la Metropolitan Opera din New York. A abordat și rolul Santuzza din Cavalleria Rusticana de Mascagni (Hamburg – debut, Festivalul de la Savonlinna, Teatrul Scala din Milano – 2011). De asemenea Marianne Cornetti apare şi într-o serie de înregistrări cu opere mai puţin cântate, precum Arlesiana de Cilea, Edgar de Puccini (alături de Placido Domingo) şi Oberto de Verdi.

Viitoarele ei angajamente pentru anul 2012 includ spectacole cu Adriana Lecouvreur și La Forza del destino la Barcelona, Un Ballo in maschera la Torino, Aida la Tokyo, iar pentru anul 2013 Macbeth la Deutsche Oper Berlin, Nabucco la Tokyo, Un Ballo in maschera la Teatrul Scala din Milano și Covent Garden din Londra, Aida la Teatrul Scala din Milano și la Beijing.

Absolvent al Academiei de Arte „George Enescu” din Iaşi (în anul 1996), Călin Brătescu şi-a început formarea vocală avându-l ca profesor pe maestrul Corneliu Fânăţeanu. Şi-a completat pregătirea artistică sub îndrumarea maestrului Ion Buzea şi a doamnei Viorica Cortez. În prezent liber profesionist, a activat începând din anul 2003 la Opera Naţională Bucureşti, după o perioadă solistică de cinci ani la Opera din Braşov. Colaborator permanent al Operelor şi Filarmonicilor din ţară şi din străinătate, Călin Brătescu realizează în mod constant turnee cu spectacole de operă, concerte de arii şi concerte vocal-simfonice în ţări precum Italia, Spania, Austria, Germania, Olanda, Elveţia. De-a lungul carierei, a obţinut numeroase premii: Premiul Ludovic Spiess şi Premiul Fundaţiei Darclée la Concursul Internaţional de Canto ”Hariclea Darclée”, Brăila (2003), Marele Premiu al Concursului Internaţional petru Cântăreţi de Operă „Citta di Alcamo”, Italia (2004), Premiul I la Concursul Internaţional pentru Tenori „Traian Grozăvescu” – Lugoj, România, în 2006. În acelaşi an a obţinut Premiul „In memoriam Dorin Teodorescu” în cadrul Concursului Internaţional pentru Tenori „Traian Grozăvescu”, Lugoj, fiind şi finalist al Concursului Internaţional de Canto „Francisco Viňas”, Barcelona, Spania. Repertoriul său cuprinde roluri precum: Don Ottavio din Don Giovanni, Ferrando din Cosi fan tutte, Don Basilio şi Don Curzio din Le Nozze di Figaro – Wolfgang Amadeus Mozart, Contele Almaviva din Il Barbiere di Siviglia – Gioacchino Rossini, Alfredo din La Traviata – Giuseppe Verdi, Rodolfo din La Bohème – Giacomo Puccini, Remendado din Carmen – Georges Bizet.

Amilcare Ponchielli

La Gioconda (operă în patru acte, libretul de Arrigo Boito, după drama „Angelo, tiranul Padovei” de Victor Hugo)

Subiectul

Actul I

Veneția, secolul al XVII-lea. În fața Palatului Ducal, o mulțime veselă așteaptă să înceapă petrecerea corăbierilor. În mijlocul pieței se află un leu de piatră cu gura deschisă, o adevărată „cutie poștală” pentru cei care trimiteau denunțuri tribunalului Inchiziției. Barnaba, agent secret al Consiliului celor zece, cercetează atent mulțimea. În piață, în fața bisericii San Marco, apare frumoasa cântăreață Gioconda însoțită de mama sa oarbă. Barnaba este îndrăgostit de ea, însă inima Giocondei aparține nobilului genovez Enzo Grimaldo, care proscris fiind se ascundea de Inchiziție, sub un alt nume, la Veneția. Barnaba se hotărăște să obțină cu orice preț inima Giocondei, acuzând-o public pe mama ei de vrăjitorie. Apar nobilul Alvise, unul dintre capii Inchiziției, împreună cu soția sa Laura. Disperată, Gioconda le cere ajutorul, pe care îl obține prin Laura, impresionată de povestea acesteia. Mama Giocondei este iertată. Drept recunoștință, ea îi oferă Laurei un șirag de mătănii. Enzo, ascuns în mulțime o vede pe fosta sa iubită Laura, devenită soția lui Alvise. Este recunoscut de frumoasa femeie, iar privirile sugestive ale celor doi sunt remarcate de Barnaba. Acesta îl strigă în mulțime pe Enzo cu numele său adevărat – Prinț de Santa Fior – făcându-l pe acesta să tresară. Deconspirat, acceptă cu resemnare intențiile false ale lui Barnaba, care îi promite aranjarea unei întâlniri grabnice cu Laura. Rămas singur, Barnaba introduce în gura leului o scrisoare prin care Alvise este înștiințat de întâlnirea pe care soția sa o va avea la noapte. Ascunsă, Gioconda observă toate cele întâmplate, suferind cumplit la gândul că Enzo iubește altă femeie.

Actul II

Pe puntea unui vas ancorat în lagună, Enzo o așteaptă pe Laura. Barnaba, prieten al marinarilor, se amestecă printre ei pentru a putea vedea întâlnirea dintre cei doi. Laura sosește, iar cei doi îndrăgostiți se bucură de revedere. Enzo, îngrijorat la auzul unui zgomot se ascunde, lăsând-o pe Laura singură. Gioconda, orbită de ură și gelozie apare în fața Laurei, hotărâtă să-și ucidă rivala. Însă, văzând la pieptul Laurei mătăniile dăruite de mama sa, realizează greșeala pe care era să o comită. Ura se transformă în recunoștință. Alvise, prevenit de Barnaba se apropie de corabie. Gioconda îi avertizează pe Laura și pe Enzo de pericolul deconspirării, iar aceștia se salvează incendiind corabia.

Actul III

Convins fiind de infidelitatea soției sale, Alvise se hotărăște să o otrăvească. Însă Gioconda, știind planul, reușește să pătrundă în palat și să înlocuiască otrava cu un narcotic puternic, pe care Laura este silită să-l bea la petrecerea organizată de soțul său. Când trupul neînsuflețit al Laurei este descoperit, Enzo, ascuns printre oaspeți, se deconspiră amenințându-l cu moartea pe Alvise, însă este arestat de Barnaba. Ca să-l salveze, Gioconda îi promite lui Barnaba că îi va fi amantă. Acesta acceptă, însă drept garanție o ia ostatică pe mama frumoasei Gioconda.

Actul IV

Ascunsă între ruinele unui vechi palat, Gioconda așteaptă să-i fie adus trupul Laurei. Gioconda ezită între dorința eliminării rivalei și dragostea pentru omul iubit. Se hotărăște să se sacrifice pentru fericirea lui Enzo. Acesta, eliberat din închisoare în baza înțelegerii dintre Gioconda și Barnaba, sosește și o vede pe Laura moartă. Orbit de durere, încearcă să se răzbune pe Gioconda. Este oprit însă de Laura, trezită din somnul ca de moarte indus de puternicul narcotic. Pentru cei doi îndrăgostiți viața reîncepe.

Gioconda rămâne să-l aștepte pe Barnaba așa cum s-au înțeles. Acesta sosește. Frumoasa fată cântă și dansează în fața lui până când, pe neașteptate, își înfige pumnalul în piept. Înnebunit de furie, Barnaba încearcă să-i spună că i-a ucis mama. Moartă, Gioconda
nu-l mai poate auzi.

Bucuresti, 20.03.2012

{mosloadposition user9}

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *