Our website use cookies to improve and personalize your experience and to display advertisements(if any). Our website may also include cookies from third parties like Google Adsense, Google Analytics, Youtube. By using the website, you consent to the use of cookies. We have updated our Privacy Policy. Please click on the button to check our Privacy Policy.

Întărirea mecanismului de furnizare a serviciilor anti-sărăcie în favoarea reintegrării și transformării prin proiectul româno-norvegian S.M.A.R.T.

frds logo

Conferința de finalizare, București – 31 mai 2023

Printr-o amplă conferință cu caracter de bilanț, desfășurată la București, miercuri – 31 mai 2023, a fost marcat în mod oficial impactul benefic al desfășurării, în perioada decembrie 2019 – mai 2023, proiectului româno-norvegian S.M.A.RT. – Servicii Multifuncționale Anti-Sărăcie pentru Reintegrare și Transformare. La eveniment, au fost prezentate importante mesaje de felicitare și încurajare a celor doi parteneri instituționali ai proiectului – Armata Salvării din România și Norvegia – din partea Ambasadei Regatului Norvegiei, prin reprezentantul Departamentului Inovare, Dl Consilier Thorstein Wangen, din partea Secretarului Șef al Departamentului pentru Europa de Est a organizației Armata Salvării, Dl Richard Borret, din partea Fondului Român de Dezvoltare Socială, ca Operator de Grant, Dl Cristian Chiriac, precum și din partea Comitetului European Social-Economic al Uniunii Europene, Dl Dumitru Fornea, Secretar General al Confederației Meridian. Printre invitații români prezenți au fost, de asemenea, Decanul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Conf. univ. dr. Antonio MOMOC și Coordonatorul Departamentului de Învățământ la Distanță al aceleiași facultăți, Lector univ. dr. Aurelian Giugal.

frds logo

Totodată, o importantă delegație sosită de la Oslo a împărtășit exemple de bune practici și mijloace de acțiune subsumate metodologiei inovative ”PATH WAY OF HOPE”, cea care face apel la crearea de oportunități de reintegrare pentru familii, preluată și în România prin intermediul cursurilor de formare cu prezență fizică și online în centrele din Oslo și Moss. Metodologia a fost implementată în cadrul a patru servicii sociale: două centre de zi pentru prevenirea abandonului școlar și familial (în Iași și Ploiești), o echipă mobilă medico-socială în București pentru asistența persoanelor adulte fără adăpost, un centru de consiliere și informare București pentru familii foarte sărace și persoane fără adăpost. Unui număr de 2561 de beneficiari le-a fost furnizată asistență / consiliere, mai mult decât indicatorul inițial prevăzut prin termenii de referință ai proiectului, fiind în mod concret ajutați 444 de cetățeni de etnie romă. În mapele oferite participanților au fost incluse și broșuri ale proiectului S.M.A.R.T., care pe lângă prezentarea centrelor de zi și a rețelei de suport la nivel național a Asociației, au inclus și informații utile pentru diversele categorii potențiale de public-țintă asupra direcțiilor generale de asistență socială din București, centrelor de consiliere și informare din fiecare sector al Capitalei, asupra serviciilor oferite pe timp de zi, de către operatorii publici și privați, inclusiv asupra cantinelor sociale ale Patriarhiei BOR, a tipurilor de beneficii privind asistența socială și a prestațiilor disponibile pentru persoanele vulnerabile.

Gazda evenimentului a fost Directorul General al Asociației Armata Salvării România, Dl Ionel Sandu, maior in Armata Salvarii Romania (ASR). Luările de cuvânt au fost moderate de Managerul Proiectului, Dl Asistent Social Eugen Lucan, care a menționat în plus în declarația făcută Agenției Naționale de Presă Agerpres că peste 300 de copii cu reale probleme de integrare, risc de abandon școlar / familial au fost în mod special sprijiniți prin centrele de zi din Ploiești și Iași. Pe lângă această dimensiune, echipa mobilă medico-socială (EMAS) care a acționat pe raza Municipiului București s-a dedicat asistenței persoanelor adulte fără adăpost oferind servicii si redirectionand beneficiarii catre inclusiv Centrul de Consiliere și Informare pentru a ajuta familiile sărace și persoanele fără adăpost sa obtina un grad de autonomie si responsabiliatte sociala cat mai mare, acces la beneficii sociale, oportunitati de angajare si o mai mare incluziune sociala.

În componenta asumată de sucursala din Oslo a Armatei Salvării, în cadrul aceluiași proiect menționat, au fost sprijiniți în vederea repatrierii cetățeni români spre a crește astfel în mod concret cooperarea socială și economică dintre statul român și cel norvegian.

Proiectul s-a bucurat de o finanțare de peste 1,2 milioane euro prin Granturile Norvegiene în cadrul Programului Dezvoltare Locală. În cadrul sesiunii de întrebări și răspunsuri, reprezentanții norvegieni și români au subliniat faptul că magnitudinea problemei și amploarea numărului persoanelor rămase fără adăpost, mai ales în ultimii ani, nu doar în România, necesită o cooperare și un set de schimbări legislative și administrative mult mai amplu, inclusiv prin măsuri specifice precum, de pildă, construirea de locuințe / cartiere sociale cu caracter inter-generațional, necesitatea unei plafonări a nivelului chiriilor de către primăriile marilor orașe, după modelul altor state mai avansate pe plan european, cât și importante eforturi educaționale, centrate pe copiii și adolescenții vulnerabili și pe părinții acestora în vederea nu doar a reducerii abandonului școlar și analfabetismului social și funcțional, ci și al antrenării inteligenței emoționale și sociale și a dezvoltării deprinderilor de viață independentă a viitoarei generații.

Alocuțiunea de închidere a evenimentului a fost prezentată de Directorul Executiv al Asociației Armata Salvării România, Dna Roxana Sandu, maior ASR, care a exprimat gratitudinea față de partenerii și colaboratorii din cadrul proiectului, reliefând faptul că pentru asigurarea sustenabilității sale în continuare sunt importante strângerea legăturilor și consolidarea parteneriatelor cu organizațiile societății civile din ambele țări.

Prof. Sever AVRAM

Asistent Social Elena BRÎNZEA

SINTEZA PROIECTULUI SMART

Note explicative asupra rezultatelor si asupra impactului final al proiectului S.M.A.R.T.

  • Au fost operaționale 4 servicii sociale: două centre de zi pentru prevenirea abandonului școlar și familial (în Iași și Ploiești), o echipă mobilă medico-socială în București pentru asistența persoanelor adulte fără adăpost, un centru de consiliere și informare în București pentru familii foarte sarace și persoane fără adăpost;
  • Le-a fost furnizată asistență / consiliere unui număr de 2561 de beneficiari eligibili, suplimentar față de numărul preconizat inițial de 1850 de beneficiari (135%) în decursul a peste 40 de luni. 444 de cetateni declarați romi au fost ajutați în cadrul acestui proiect;
  • Peste 1900 de beneficiari, persoane adulte fără adăpost au primit din partea EMAS (Echipa Mobilă Armata Salvării) servicii de informare, consiliere, ajutoare punctuale în stradă, evaluări medicale și tratamente medicale. Suplimentar, acestora le-au fost distribuite materiale igienice și sanitare și servicii de termoscanare pentru prevenirea îmbolnăvirilor generate de virusul COVID 19;
  • În cadrul Centrului de zi din Iași, peste 170 de copii au primit zilnic servicii integrate educative și sociale, rechizite școlare și hrană caldă;
  • În cadrul Centrului de zi din Ploiești, peste 160 de copii au primit servicii integrate educative și sociale , rechizite școlare, hrană caldă;
  • În cadrul Centrului de zi din Iași, peste 85 de părinți sau adulți în dificultate au beneficiat de servicii de informare, consiliere și au participat la activități în cadrul grupurilor de părinți;
  • În cadrul Centrului de zi din Ploiești, peste 80 de părinți sau adulți în au primit servicii de informare și consiliere parentală;
  • Au fost repatriați din Norvegia 7 cetățeni români, cu sprijinul Centrului de Consiliere din București;
  • În cadrul a peste 10 întâlniri bilaterale, 18 cetățeni norvegieni au participat la schimburi bilaterale de experiență (în București, Ploiești și Iași) și 23 de cetățeni din România;
  • Metodologia ”PATH WAY OF HOPE” a fost implementată și în cadrul serviciilor sociale și educative oferite prin proiect, în urma cursurilor de formare și pregătire care au avut loc on-line (în perioda pandemiei) și cu prezență fizică la Olso și Moss. Pathway of Hope este o metoda de intervenție socială dezvoltată de către Armata Salvarii International. Ea se încadrează in rândul abordărilor centrate pe punctele forte ale beneficiarului. Caracteristica dominanta in procesul transformarii prin metoda Pathway of Hope este speranța si focalizarea pe rerusrse interioare si exterioare. Abordarea principala folosită este interviul motivațional aplicat de un consilier dedicat beneficiarului.
  • Prin aceasta metodologie se pune in mare accent pe colaborarea in rețea a tuturor actorilor sociali interesati in bunăstarea socială a persoanelor vulnerabile: autorități, familie, ONG-uri, precum si activarea resurselor interne si externe ale Asociatiei Armata Salvarii.
  • S-a realizat implemenarea a trei campanii de sensibilizare și implicare a cetățenilor în sprijinul a 10.000 de persoane prin intermediul rețelelor de comunicare socială virtuală.

Notă editorială:

Granturile Norvegiene și Granturile SEE reprezintă contribuția Norvegiei la o Europa verde, competitivă și favorabilă incluziunii.

Prin Granturile Norvegiene și Granturile SEE, Norvegia contribuie la reducerea disparității sociale și economice și la consolidarea relațiilor bilaterale cu țările beneficiare din Europa Centrală și de Sud și din Țările Baltice.

Norvegia cooperează îndeaproape cu UE prin Acordul privind Spațiul Economic European (SEE). Împreună cu ceilalți donatori, Norvegia a acordat 3,3 miliarde euro prin scheme de granturi consecutive între 1994 și 2014.

Granturile Norvegiene sunt finanțate exclusiv de Norvegia și sunt disponibile în țările care au aderat la UE după 2003.
Pentru perioada 2014-2021, subvențiile acordate de Norvegia se ridică la 1,25 miliarde euro.

Prioritățile pentru această perioadă sunt:

# 1 Inovație, cercetare, educație, competitivitate și muncă decentă;
# 2 Incluziune socială, ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și reducerea sărăciei;
# 3 Mediu, energie, schimbări climatice și emisii reduse de carbon;
# 4 Cultură, societate civilă, bună guvernare, drepturi și libertăți fundamentale;
# 5 Justiție și afaceri interne.

Fondul Român de Dezvoltare Socială este un organism de interes public înființat de Guvernul României prin Legea nr. 129/1998 care a contribuit la administrarea de scheme de grant și programe cu finanțare internațională nerambursabilă adresate comunităților sărace și izolate, majoritatea din mediul rural, și a participat la implementarea efectivă a unor proiecte de interes național, sectorial și local.

Domeniile principale pe care le vizează activitatea FRDS:

  • incluziune socială (cu accent pe comunitățile de rromi)
  • dezvoltare socio-economică
  • egalitate de șanse
  • combaterea sărăciei
  • dezvoltare comunitară
  • educație

Începând cu 2018, FRDS este Operator de Program pentru Programul Dezvoltare locală, reducerea sărăciei și creșterea incluziunii romilor, finanțat din Granturile SEE și Norvegiene 2014-2021.

Pentru mai multe detalii despre FRDS și activitatea Programului Dezvoltare Locală vă invităm să accesați adresele:
https://dezvoltare-locala.frds.ro/ www.frds.ro

By Violeta-Loredana Pascal

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Related Posts

No widgets found. Go to Widget page and add the widget in Offcanvas Sidebar Widget Area.