În 2024, peste 295 de milioane de persoane din 53 de țări și teritorii se confruntă cu foametea acută – o creștere de aproape 14 milioane de persoane față de 2023 – în timp ce numărul persoanelor care se confruntă cu niveluri catastrofale de foamete a atins un nivel record
GENEVA/NEW YORK/ROMA/WASHINGTON D.C. – Insecuritatea alimentară acută și malnutriția infantilă au crescut pentru al șaselea an consecutiv în 2024, împingând milioane de oameni în situații critice, în unele dintre cele mai vulnerabile regiuni ale lumii, conform Raportului global privind crizele alimentare (GRFC), publicat astăzi.
Raportul arată că conflictele, șocurile economice, fenomenele climatice extreme și strămutările forțate au continuat să provoace insecuritate alimentară și malnutriție în întreaga lume, cu efecte catastrofale asupra multor regiuni deja fragile.
În 2024, peste 295 de milioane de persoane din 53 de țări și teritorii s-au confruntat cu niveluri acute de foamete – o creștere de 13,7 milioane față de 2023. Foarte îngrijorătoare este prevalența în agravare a insecurității alimentare acute, care se ridică acum la 22,6% din populația evaluată. Acesta este al cincilea an consecutiv în care acest indicator a rămas peste 20%.
Numărul persoanelor care se confruntă cu foametea catastrofală (IPC/CH Faza 5) a crescut de peste două ori în aceeași perioadă, ajungând la 1,9 milioane – cel mai mare număr înregistrat de când GRFC a început monitorizarea în 2016.
Malnutriția, în special în rândul copiilor, a atins niveluri extrem de ridicate, inclusiv în Fâșia Gaza, Mali, Sudan și Yemen. Aproape 38 de milioane de copii sub cinci ani au suferit de malnutriție acută în cursul a 26 de crize alimentare.
Raportul evidențiază, de asemenea, o creștere accentuată a foametei determinată de strămutările forțate, cu aproape 95 de milioane de persoane strămutate forțat – inclusiv persoane strămutate intern (PSI), solicitanți de azil și refugiați – care trăiesc în țări care se confruntă cu crize alimentare, cum ar fi Republica Democrată Congo, Columbia, Sudan și Siria, dintr-un total la nivel mondial de 128 de milioane de persoane strămutate forțat.
„Acest Raport global privind crizele alimentare este un nou rechizitoriu ferm al unei lumi care s-a abătut periculos de la parcursul corect”, a declarat secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres. „Crizele de lungă durată sunt acum agravate de o alta, mai recentă: reducerea dramatică a fondurilor umanitare vitale pentru a răspunde acestor nevoi. Acesta este mai mult decât un eșec al sistemelor – este un eșec al umanității. Foametea în secolul XXI este de neconceput. Nu putem răspunde la foamete cu mâinile goale și ignorând-o.”
Principalii factori determinanți ai insecurității alimentare acute și ai malnutriției:
- Conflictele au rămas principalul factor de insecuritate alimentară acută, afectând aproximativ 140 de milioane de persoane din 20 de țări și teritorii. Foametea a fost confirmată în Sudan, în timp ce alte zone de criză cu persoane care se confruntă cu niveluri catastrofale de insecuritate alimentară acută includ Fâșia Gaza, Sudanul de Sud, Haiti și Mali.
- Șocurile economice, inclusiv inflația și devalorizarea monedei, au condus la foamete în 15 țări, afectând 59,4 milioane de persoane – aproape dublu față de nivelurile pre-COVID 19, în ciuda unei scăderi modeste din 2023. Unele dintre cele mai mari și mai îndelungate crize alimentare au fost provocate în principal de șocuri economice, inclusiv în Afganistan, Sudanul de Sud, Republica Arabă Siriană și Yemen.
- Fenomenele meteorologice extreme, în special secetele și inundațiile provocate de El Niño, au împins 18 țări în crize alimentare, afectând peste 96 de milioane de persoane, cu efecte semnificative în Africa de Sud, Asia de Sud și Cornul Africii.
Conform previziunilor GRFC, șocurile provocate de foamete vor persista probabil până în 2025, deoarece Rețeaua globală anticipează cea mai semnificativă reducere a finanțării umanitare pentru crizele alimentare și nutriționale din istoria raportului.
Apel la o resetare puternică pentru a rupe ciclul crizelor alimentare
Insecuritatea alimentară acută și malnutriția au crescut la niveluri record, însă finanțarea globală înregistrează cea mai rapidă scădere din ultimii ani, iar avântul politic slăbește.
Întreruperea ciclului de creștere a foametei și malnutriției necesită o resetare puternică – una care să acorde prioritate acțiunilor bazate pe dovezi și axate pe impact. Aceasta înseamnă punerea în comun a resurselor, extinderea a ceea ce funcționează și plasarea nevoilor și vocilor comunităților afectate în centrul fiecărui răspuns.
Dincolo de ajutorul de urgență, Rețeaua Globală împotriva Crizelor Alimentare recomandă să se investească în sistemele alimentare locale și în serviciile integrate de nutriție pentru a aborda vulnerabilitățile pe termen lung și pentru a consolida rezistența la șocuri – în special în regiunile predispuse la crize în care 70% din gospodăriile rurale depind de agricultură pentru subzistență și trai.
Declarații:
Catherine Russell, director executiv, UNICEF: „Într-o lume a abundenței, nu există nicio scuză pentru ca copiii să fie înfometați sau să moară de malnutriție. Foamea macină stomacul unui copil. Îi macină, de asemenea, demnitatea, sentimentul de siguranță și viitorul. Cum putem continua să stăm deoparte când există hrană mai mult decât suficientă pentru a hrăni fiecare copil înfometat din lume? Cum putem ignora ceea ce se întâmplă în fața ochilor noștri? Viețile a milioane de copii atârnă în balanță în timp ce finanțarea serviciilor de nutriție critice este redusă.”
Hadja Lahbib, comisarul UE pentru egalitate, pregătire și gestionarea crizelor: „Raportul global din acest an privind crizele alimentare prezintă încă o dată imaginea dură și inacceptabilă a foametei în creștere. Acesta nu este doar un apel la acțiune – este un imperativ moral. Într-un moment în care reducerile de fonduri pun la încercare sistemul umanitar, ne reafirmăm angajamentul de a lupta împotriva foametei la nivel mondial. Nu îi vom abandona pe cei mai vulnerabili, în special în țările fragile și afectate de conflicte. Vom continua să susținem și să apărăm dreptul internațional umanitar. Provocările de astăzi sunt mai mari ca niciodată – dar la fel este și solidaritatea noastră. Acum este momentul să acționăm cu unitate și hotărâre și să dovedim că, și în cele mai dificile momente, omenirea poate și va face față provocărilor.”
QU Dongyu, director general al FAO: „În momentul în care lansăm ediția din 2025 al Raportului mondial privind crizele alimentare, suntem conștienți de faptul că insecuritatea alimentară acută nu este doar o criză – este o realitate constantă pentru milioane de oameni, dintre care majoritatea trăiesc în zonele rurale. Calea de urmat este clară: investițiile în agricultura de urgență sunt esențiale, nu doar ca răspuns, ci ca fiind cea mai eficientă soluție din punct de vedere al costurilor pentru a produce un impact semnificativ pe termen lung.”
Alvaro Lario, președinte, IFAD: „Raportul arată clar că răspunsurile umanitare trebuie să fie dublate de investițiile în dezvoltarea rurală și consolidarea rezilienței pentru a crea o stabilitate pe termen lung care să dureze dincolo de intervențiile de urgență. Comunitățile rurale – în special micii fermieri – sunt esențiale pentru securitatea alimentară, reziliență și creștere. Acest lucru este cu atât mai valbil în mediile fragile.”
Raouf Mazou, Înaltul Comisar Adjunct pentru Operațiuni, UNHCR: „Oamenii care au fost strămutați dau dovadă de o forță remarcabilă, dar rezistența singură nu poate pune capăt foametei. Pe măsură ce insecuritatea alimentară se agravează și crizele umanitare devin mai prelungite, trebuie să trecem de la ajutorul de urgență la răspunsuri durabile. Aceasta înseamnă crearea de oportunități reale – acces la terenuri, mijloace de trai, piețe și servicii – astfel încât oamenii să se poată hrăni pe ei înșiși și familiile lor, nu doar astăzi, ci și în viitor.”
Axel van Trotsenburg, Senior Managing Director pentru politici de dezvoltare și parteneriate, Banca Mondială: „Criza mondială a foametei amenință nu doar vieți, ci și stabilitatea și potențialul unor societăți întregi. Acum este nevoie de o acțiune colectivă, astfel încât să putem construi un viitor fără foamete.”
Cindy McCain, director executiv, PAM: „Ca orice altă organizație umanitară, PAM se confruntă cu deficite bugetare profunde care au forțat reduceri drastice ale programelor noastre de asistență alimentară. Milioane de oameni înfometați au pierdut, sau vor pierde în curând, ajutorul vital esențial pe care îl oferim. Avem soluții încercate și testate pentru combaterea foametei și a insecurității alimentare. Dar avem nevoie de sprijinul donatorilor și partenerilor noștri pentru a le pune în aplicare.”
Descărcați raportul aici.
Raportului global privind crizele alimentare (Global Report on Food Crises) este publicat anual de Rețeaua Globală împotriva Crizelor Alimentare (Global Network Against Food Crises – GNAFC) beneficiind de analiză din partea Rețelei de Informare privind Securitatea Alimentară (Food Security Information Network – FSIN).
Despre GNAFC
Rețeaua Globală împotriva Crizelor Alimentare (GNAFC) este o alianță internațională a Națiunilor Unite, a Uniunii Europene, a agențiilor guvernamentale și neguvernamentale care lucrează împreună pentru a face față crizelor alimentare, o platformă unică a agențiilor operaționale cheie, a instituțiilor financiare internaționale, a statelor membre și a organizațiilor care caută împreună să reducă și să pună capăt foametei prin acțiuni bazate pe dovezi, cu impact dovedit.
