free download 78 travel guides written by experts

Industria de Retail – reajustarea businessurilor prin capacitatea de inovație frugală, Blue Ocean Strategy, diferențierea lanțului de aprovizionare și implementarea măsurilor fiscale

Înainte ca România să se confrunte cu pandemia din 2020, comercianții de alimente aveau profituri și un număr constant de clienți. Cei cu produse non-alimentare beneficiau de creșteri exponențiale ale profitului, în special în cazul mall-urilor, care erau pline de sute de oameni în fiecare zi. Cifra de afaceri din vânzările en-gross a crescut cu 12,6% în primele două luni din 2020, comparativ cu aceeași perioadă din 2019.

Specialiștii KeysFin estimează că pragul de 112 miliarde lei a fost depășit în 2019, astfel încât rata de creștere va ajunge la cel puțin 125 miliarde lei în 2020, luând în considerare sentimentul de panică de care au fost cuprinși cumpărătorii și teama de dispariție a anumitor produse, care a lăsat goale rafturile multor magazine.

Cu toate acestea, cererea în creștere de produse a condus inițial la o creștere a prețurilor. Conform unei analize a Consiliului Concurenței, având la bază datele din Monitorul Prețurilor, produsele alimentare au fost mai scumpe în luna martie a acestui an.

Închiderea centrelor comerciale și a mall-urilor din cauza pandemiei COVID-19 a avut un puternic impact negativ asupra comerțului cu amănuntul în România, iar pierderile ating 600 milioane de euro, conform estimărilor CBRE. Comercianții care se vor adapta rapid mediului de afaceri în continuă schimbare vor avea, în mod clar, și cele mai bune rezultate.

Mazars retail

Comercianții non-alimentari şi transformarea digitală pentru supraviețuire

Comercianții din România au pierdut sute de milioane de euro, ca urmare a Ordonanței Militare nr. 2 din 21 martie 2020, care a impus închiderea mall-urilor. Acest lucru a afectat planurile de expansiune ale dezvoltatorilor de centre comerciale, pe măsură ce criza din sănătate a devenit una economică, având în vedere că în 2020 este aşteptată o scădere economică de 6% în România, comparativ cu estimarea de creștere de 3,5% din luna ianuarie.

Conform Departamentului de Consultantă şi Tranzacții al CBRE, în perioada 18 martie – 15 mai, ~8.800 de magazine au fost închise, ~50.000 din personalul acestora au fost trimişi în şomaj tehnic, iar pierderile sunt estimate la ~600 milioane de euro.

„Pandemia va evidenţia provocările cu care se confruntă comerţul cu amănuntul, mai ales atunci când vorbim de nevoia de a oferi o experiență online simplă și satisfăcătoare și de o concentrare asupra interacțiunii directe cu clientul, în locul vânzării în marile centre comerciale. Tendința prezentă deja de un deceniu a oamenilor care aleg să cumpere din magazinele de proximitate decât să se aventureze în mall-urile și hipermarketurile din oraș este acum o decizie forțată pentru a se proteja. Comportamentul consumatorului s-a modificat foarte mult în ultimii ani și este într-o continuă transformare: de la distanțarea socială la excelența în experienţa online, capacitatea de inovație frugală a îmbunătăţit considerabil această industrie.”, a menționat Ella Chilea, Partner, Audit & Assurance, Mazars România.

Comercianții alimentari: de la tehnologia contactless la livrările la domiciliu

În timp ce comercianții de produse non-alimentare se confruntă cu închiderea magazinelor și pierderi masive de venituri, la celălalt capăt al sectorului, hipermarketurile și supermarketurile au beneficiat de panica generată de cumpărători pentru a se stabiliza, a-şi menține lanțurile de aprovizionare sau a dezvolta unele noi, prin canale precum comerțul online sau livrările la domiciliu. Spre deosebire de comercianții de produse non-alimentare, care aveau mai multă experiență în vânzările online, lanțurile de supermarketuri și hipermarketuri descoperă acum comerţul online, iar criza le-a accelerat planurile de digitalizare.

Unele dintre schimbările pe care le vedem astăzi vor deveni permanente, iar altele vor influenţa definitiv comerțul de produse alimentare, precum: vânzarea online, livrările la domiciliu, tranziția către tehnologia contactless atunci când vorbim de plăţi, dezinfectarea produselor sau extinderea rețelelor de furnizori.

Comerțul online din România a înregistrat o creștere cu 30% a vânzărilor încă din prima săptamâna a lunii martie. Cu cât numărul oamenilor carantinați la domiciliu a fost mai mare, în combinație cu închiderea școlilor și obligația părinților cu copii mici de a sta acasă, cu atât au crescut si vânzările online.

Conform estimărilor ARMO (Asociația Română a Magazinelor Online), sectorul e-commerce a depășit pragul de 4,3 miliarde euro la sfârșitul lui 2019, cu 20-22% mai mult decât în 2018. Estimările inițiale pentru 2020 au arătat că valoarea cumpărăturilor online a depășit 5 miliarde euro, dar în situația actuală este foarte probabil ca această valoare să fie chiar mai mare.

Dacă suntem deja obișnuiți cu achiziția de electronice și electrocasnice online, vom vedea creșteri și în alte zone, ca de exemplu la produsele de larg consum și chiar alimente. Faptul că un client poate cumpăra câteva kilograme de zahăr, făină și conserve și le poate primi acasă reprezintă puncte în plus pentru comerțul online. Conform Eurostat, numai 23% din populația României a cumpărat online în 2019, ceea ce ne plasează pe penultimul loc în Uniunea Europeană. Dar acești noi cumpărători online vor contribui la o creștere semnificativă a vânzărilor online.

Blue Ocean Strategy şi diferenţierea lanţului de aprovizionare ca soluții pentru viitor

Companiilor care au stocuri în propriile depozite sau chiar în magazine le recomandăm să nu lanseze campanii agresive de promovare sau de lichidare. Este posibil ca în acest an să avem mai puține campanii de Black Friday, iar companiile să își păstreze stocurile până reuşesc să îşi transforme afacerea. Cei care vând prin platforme de tip marketplace trebuie, de asemenea, să fie prudenți, deoarece stocurile trebuie actualizate în timp real, în caz contrar riscând să fie penalizați dacă nu asigură livrările la timp.

„O altă posibilitate de a te menţine pe piaţă este de a căuta furnizori în regiuni, precum India, Pakistan, Vietnam sau de a identifica producători locali. Aceasta este o bună metodă de a încuraja și susține economia națională în situații de criză. Chiar dacă unii furnizori pot avea costuri mai mari de producție, riscul de a nu reuși aprovizionarea clienților loiali este mai mare decât riscul scăderii profitabilității pe termen scurt. Prin urmare, o bună metodă de a trece peste această perioadă cu pierderi minime este de a diversifica numărul de furnizori și zonele lor geografice. Conceptul de Blue Ocean Strategy din punctul de vedere al diferențierii și al costurilor reduse poate crea o cerere nouă pentru comercianți.” a menționat Ella Chilea, Partner, Audit & Assurance, Mazars România.

Recomandarea pentru magazinele deja prezente în e-commerce este de a simplifica procesul de achiziție online cât mai mult posibil, de a oferi informații despre timpul de livrare și de a anunța eventualele întârzieri. Potrivit StartupCafe.ro, bugetele locale de marketing dedicate reţelelor de socializare au crescut cu 22,2%. Website-urile s-au adaptat numărului mare de utilizatori de telefoane mobile sau chiar s-au transformat într-o aplicaţie de mobil, ținând cont de promisiunea iniţială făcută de brand şi de autenticitatea comunicării, reprezentativă valorilor și poziționării companiei.

Implementarea măsurilor fiscale în lupta împotriva crizei

Din perspectivă fiscală, observăm că evoluția pandemiei a determinat guvernele din întreaga lume să adopte într-un termen foarte scurt măsuri pentru a veni în sprijinul mediului de afaceri. Comisia Europeană consideră că pandemia de COVID-19 este „un eveniment neobișnuit aflat în afara controlului guvernamental”. La rândul său, OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) a propus guvernelor și administrațiilor fiscale măsuri care să atenueze din impactul negativ generat de pandemie: amânarea termenelor de depunere a declarațiilor și a obligațiilor fiscale, suspendarea penalităților/ dobânzilor de întârziere, suspendarea controalelor fiscale sau a măsurilor de executare silită, accelerarea rambursărilor de TVA.

„Măsurile luate de autorităţile din România sunt similare celor implementate de alte state afectate de COVID-19, iar unele dintre acestea ajută industria de retail, în special comercianții cu amănuntul ai produselor non-alimentare. Putem menționa aici indemnizația de șomaj tehnic, posibilitatea amânării plății obligațiilor fiscale, având în vedere închiderea magazinelor cu produse non-alimentare. Companiile mici și mijlocii din sectorul non-alimentar pot, de asemenea, beneficia de pe urma amânării plății taxelor de închiriere și a utilităților aferente, cu condiția obținerii unui certificat de situație de urgență.”, a menționat Bianca Vlad, Partener, Tax Advisory, Mazars România.

O altă măsură de care pot beneficia toți comercianții este bonificația acordată pentru plata impozitului pe profit pentru primele trei trimestre ale anului 2020, precum și anularea dobânzii și penalizărilor aferente datoriilor restante la 31 martie 2020, cu condiția respectării anumitor proceduri.

„Companiile trebuie să analizeze măsurile de care pot beneficia, atunci când vorbim de prevederi legale actuale, precum scutirea de impozit a profitului reinvestit sau amortizarea accelerată etc. Acum este momentul ca societăţile comerciale să analizeze activitățile desfășurate pentru a identifica posibilele optimizări de costuri, o metodă fiind aceea a evaluării pierderilor de stocuri. Trebuie menționat faptul că o nouă inițiativă legislativă privind comerțul cu alimente a intrat recent în vigoare, conform căreia un nou acord se va încheia între producători și comercianți în următoarele șase luni. Astfel de acorduri ar trebui să reflecte noile prevederi privind numărul redus de servicii pe care comercianții le pot oferi sau noile termene de plată etc.”, a menționat Bianca Vlad, Partener, Tax Advisory, Mazars România.

Ne aşteptăm ca o nouă Directivă TVA să intre în vigoare la nivelul UE, ce va reglementa regimul de TVA al comercianților online. Această directivă a fost redactată în continuarea unui studiu la nivelul UE din 2015, conform căruia valoarea fraudelor cu TVA din UE a atins 1,5 miliare euro, dintre care 1 miliard a provenit din tranzacțiile B2C (business to consumer).

Ce ne rezervă viitorul: noi modele de afaceri și experiențe centrate pe clienți

În timp ce guvernele din întreaga lume oferă soluții de sprijinire a comunității de afaceri și a economiei pe scară largă în această perioadă, legislația fiscală internă și principiile OCDE continuă să fie aplicate.

În timpul unei perioade de criză, comercianții cu amănuntul pot găsi inspirația de a începe o nouă aventură care să le ofere succesul pe termen lung, precum restructurarea sau crearea unor noi modele de afaceri. COVID-19 creează circumstanțe dificile pentru comercianții cu amănuntul, însă nu trebuie să le schimbe în mod radical planurile actuale. Comerțul online, produsele sustenabile, prețurile corecte și satisfacția clienților sunt toate preocupări majore pentru comercianți, indiferent dacă se află sau nu în perioada de carantină. Pentru a crește fidelitatea clienților și vânzările în viitorul apropiat, brandurile trebuie să rămână în contact permanent cu clienții, asigurându-i pe aceștia că vor rămâne prezente pe piață, atunci când cumpărăturile vor reveni la normal.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *