Pe 21 octombrie a avut loc dezbaterea pe marginea implementării acţiunii pozitive ca mijloc de combatere a discriminării în contextul românesc al anului 2008
European Network Against Racism (ENAR), cu sprijinul Asociaţiei Cultura Păcii, Institutului pentru Politici Sociale, Camerei Deputaţilor şi a agenţiei AMAYA Creative Alliance, au organizat ieri, 21 octombrie 2008, masa rotundă cu tema „Acţiune pozitivă: de la teorie la practică în România anului 2008” la Palatul Parlamentului, Sala Constantin Brâncuşi.
În cadrul acestui eveniment au fost prezentate accepţiuni generale în ceea ce priveşte acţiunea pozitivă şi provocări întâmpinate la nivel european, percepţii asupra acţiunii pozitive în funcţie de diferite contexte culturale şi politice, precum şi exemple de bune practici în domeniu.
Domnul Michael Privot, Senior Networking and Campaign Officer ENAR, a deschis aceaste discuţii printr-o prezentare generală a ceea ce se întelege prin „acţiuni pozitive” şi prin detalierea obiectivelor ENAR în acest sens. Ulterior, Istvan Haller, Secretar de Stat – Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Bogdan Suditu – Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice şi Locuirii, Ana Neamţu – Oficiul Roman pentru Imigrări – Direcţia Azil şi integrare, Nadina Morărescu – Consiliul Naţional Român pentru Refugiaţi, Luminita Gheorghiu – Liga persoanelor cu dizabilitati, Daniela Gheorghe – FONPC, Ioana Niang – ACP, Vasile Dumitru – Egalitatea de şanse pentru rromi, Tulcea şi Cosmin Brad – Romani CRISS au expus programe de combatere a discriminării iniţiate de către organizaţiile pe care aceştia le reprezintă şi au oferit exemple concrete în care implementarea de acţiuni pozitive a avut sau nu succes.
Invitaţii au participat la finanlul evenimentului la o dezbatere concretă privind posibilităţile de lansare şi implementare a unei campanii naţionale de conştientizare asupra acţiunii pozitive, scopul aceste întâlniri fiind dezvoltarea unei strategii comune pentru încurajarea implementării măsurilor de acţiuni pozitive la nivel naţional şi de a crea o legătură cu studiul Comisiei Europene cu privire la acţiunea pozitivă (în 2008). O astfel de campanie presupune conlucrarea şi implicarea activă a tuturor organizaţiilor prezente, asocierea puterii acestora pentru atingerea unui scop comun şi găsirea unor soluţii concrete de conştientizare a populaţiei asupra efectelor nocive ale discriminării şi asupra importanţei implementării de acţiuni pozitive.
„Nevoia de a identifica obiectiv o situaţie de discriminare pe care acţiunea pozitivă o poate ameliora, presupune o dezbatere pe marginea implementării unor măsuri de colectare a datelor: stabilirea veridicităţii şi a scopului discriminării prin date calitative şi cantitative, construirea unor măsuri pentru implementarea de acţiuni pozitive şi selectarea celor mai adecvate, previzionarea impactului acestora şi restrângerea cât mai mare a timpului pentru ca acestea să fie cât mai eficiente. Acţiunea pozitivă fără colectarea datelor poate fi descrisă ca fiind <o maşină fără benzină>. Datele sunt necesare atât pentru a demonstra existenţa inegalităţii, cât şi succesul sau eşecul măsurilor luate pentru combaterea discriminării”, spune Michael Privot, Senior Networking and Campaign Officer ENAR.
{mosloadposition user10}
