free download 78 travel guides written by experts

Gala Casiopeea 2011: 150 de femei ce sufera de cancer la san au primit proteze mamare

Miercuri 30 noiembrie, la cinematograful Muzeului Taranului Roman, a avut loc gala anuala Casiopeea, eveniment in cadrul caruia s-au inmanat 150 de proteze mamare femeilor ce sufera de cancer la san. Fiind un proiect UNIC in ROMANIA, Casiopeea propune actiuni concrete de promovare a activitatilor sportive in beneficiul sanatatii, al ameliorarii calitatii vietii si prevenirii unor boli grave. Asociatia Casiopeea organizeaza anual Crosul Casiopeea precum si actiuni educative in scoli pentru promovarea activitatii fizice si a unui stil de viata sanatos. 

Prima editie a cursei roz impotriva cancerului la san a fost organizata in 2010 pentru a sublinia avantajele depistarii din timp a cancerului mamar si a colecta fonduri destinate persoanelor afectate de aceasta boala. La cea de a doua editie ce a avut loc in 16 octombrie 2011, crosul Casiopeea a reunit un numar de 2600 de participanti, dintre care peste 400 au fost copii. Pentru Trofeul Corporate Challenge au luat startul 18 companii; in acest an, trofeul a fost castigat de compania Renault, care a mobilizat 440 de angajati. Rezultatele intrecerea scolilor ne permit evidentierea Scolii nr 146 I.G. Duca pentru cele mai mari donatii pe participant, a Liceului Francez „Anne de Noailles” pentru numarul cel mai mare de elevi dintr-o scoala internationala, si a Colegiului Mihai Eminescu pentru numarul cel mai mare de elevi mobilizati de corpul profesoral. Daca obiectivul de a crea o zi de buna dispozitie, competitivitate si energie a fost realizat prin implicarea organizatorilor, ai partenerilor oficiali, prin contributia sponsorilor, entuziasmul si daruirea celor peste 70 de voluntari, prin sprijinul oferit de Asociatiile partenere: Parada, Federatia Sportul pentru Toti, P.A.V.E.L, Phoenix, Ateliere Fara Frontiere, cel de al doilea obiectiv s-a putut realiza din contributia generoasa a concurentilor: achizitionarea a 150 de proteze mamare pentru femeile cu cancer la san, cu 50% mai multe decat anul trecut.

Numai in 2010 au fost diagnosticate in Romania 5841 cazuri noi de cancer la san. Peste 65% dintre acestea, au suferit o mastectomie; din pacate numai 35% din ele au fost depistate intr-o faza incipienta, curabila a acestei maladii. Datorita depistarii tardive, cancerul la san ramane o cauza majora de mortalitate in randul femeilor intre 35 si 55 de ani. In Romania costul protezelor mamare nu este inclus in pachetul medical rambursat de asigurarea publica de sanatate si de aceea obiectivul cros-ului este atat de important pentru cele care trec prin aceasta grea incercare si care au atat de multa nevoie de sprijinul nostru, al tuturor.

Implicata in eveniment a fost si Marina Dersidan, a carei poveste impresionanta v-o redam mai jos. „Am 53 de ani, sunt chimist si intotdeauna am iubit oamenii, m-am inteles cu ei, mi-a placut sa lucrez cu ei. Poate asta explica tot ce am facut in viata, anii de invatamant, in care am incercat sa-i fac pe copii sa invete, sa inteleaga si poate chiar sa iubeasca chimia, anii in care am lucrat la laboratorul de imunochimie al Spitalului Clinic Fundeni (15 ani), incercand sa-mi aduc contributia la tratarea si vindecarea celor aflati in suferinta.” Din experienta si exemplul ei putem trage cateva concluzii:

Pentru fiecare femeie care trece prin aceasta incercare, se produce o schimbare radicala a vietii, sub toate aspectele ei: intreruperea temporara a activitatii profesionale, perceptia sociala (inca prea mult prezenta) care favorizeaza izolarea, re-acomodarea cu o alta imagine corporala, sunt numai cateva elemente care pot sa diminueze sau chiar sa anihileze dorinta de a infrunta boala. Atitudinea pozitiva in care dincolo de acest diagnostic ramane dorinta de a continua sa te bucuri de ceea ce ai, de clipele petrecute cu cei dragi, de obiceiurile la care tii este lucrul care a facut din Marina Dersidan o invingatoare si ceea ce a permis ca in aceasta boala rata de supravietuire sa fie in continua crestere: „Am luptat din rasputeri ca prin boala mea sa nu modific prea tare atmosfera din casa, asta facea ca totul sa para mai usor si pentru mine si pentru ceilalti. Am putut si chiar mi-a facut bine sa pot fi si in acele momente, mama grijulie, nevasta, fiica. Nu mi-am modificat prea tare stilul de viata, dar viziunea asupra a tot, se schimba, se schimba ordinea de prioritati, apreciezi si te bucuri de fiecare clipa pe care o traiesti si asta as vrea sa nu dispara nici acum cand totul a trecut. Dorinta de a nu-i parasi pe cei dragi mi-a dat putere sa lupt si sa inving.”

Factorul ereditar este cunoscut ca fiind foarte important si de aceea masurile de preventiei si screening trebuie respectate cu rigurozitate de cele care au avut rude apropiate cu cancer la san. Intrebati-va medicul asupra frecventei si modalitatii potrivite de screening, tinand cont de factorii de risc individuali. Fiecare dintre noi este unic, iar consilierea medicala trebuie sa fie personalizata; pentru ca asa se poate depista la timp aceasta boala. Cu zambetul cu care a reusit sa infrunte multe momente grele, Marina Dersidan continua: „Eu m-am inbolnavit la 48 de ani, acum 5 ani, si am descoperit singura. Mi-am zis: gata acum urmez eu. Boala mea, cancerul de san, nici ea n-a fost intamplatoare. Pe linia de rudenie a mamei mele, toate femeile, mai putin bunica, au avut cancer de san, matusile, verisoarele mele. M-am dus la medic, s-a confirmat si a inceput lupta. N-a fost usor dar am avut noroc ca am o constitutie puternica, de om sanatos, iar azi oncologia a facut asa de mari progrese atat in ceea ce priveste videcarea cat si in suportarea din partea pacientului a tratamentului atat de agresiv pentru organism.”

Un alt element important, inafara depistarii precoce este sustinerea familiei, a celor apropiati. Curajul si sustinerea in momentele de cumpana prin care trece femeia cu cancer la san sunt esentiale si nimeni altcineva nu o poate face mai bine decat cei care ii sunt apropiati si dragi, de familie si de prieteni. De fapt e vorba de o sustinere reciproca si de o dorinta de a invinge greutatile: „Sigur ca cel mai greu moment a fost cand mi s-a confirmat diagnosticul. Sigur ca mi-au vajait prin cap tot felul de scenarii, care de care mai sumbre…Cel mai greu moment a fost cand i-am spus sotului meu, ma temeam ca am sa-l dobor si atunci ce ne-am fi facut cu totii, eu bolnava, baiatul student, etc. Dar iata ca in viata, in astfel de momente de rascruce, toata lumea se mobilizeaza si asfel il ajuta pe cel in cauza, dandu-i putere in ceea ce are de facut. Asa am si privit totul, toti trei, ne-am sustinut unii pe altii, n-aveam voie sa cadem nici unul, numai asa puteam trece peste aceasta grea cumpana.”

Sprijinul corpului medical si al celui de ingrijire este de asemenea foarte important. Pe langa competenta si mijloace de tratament, e nevoie de „grija si atentie”, de intelegere si empatie. De asemenea este esentiala cooperarea pacientului si stabilirea relatiei de incredere intre medic si pacient face sa se depaseasca multe obstacole. „Tratamentul este unul de durata si curajul este cel care te anima : Tratamentul a durat cinci luni, cu tot ce presupune el, operatie, chimioterapie, radioterapie. In tot acest timp nu m-am mai gandit la moarte, am facut tot ce-am putut ca sa rezist, ajutata in permanenta de familie si nu in ultimul rand de grija si atentia medicilor care m-au tratat si pe care i-am simtit ca pe adevarati prieteni, mereu alaturi de mine. E foarte important sa iti propui sa poti, sa ai incredere in cei care te trateaza, sa nu te abati cu nimic de la ce ti se spune ca trebuie facut.”

Reluarea vietii sociale, iesirea din statul autoimpus de bolnav, gasirea unei modalitati de a-ti continua preocuparile si interesele personale anterioare diagnosticului sunt semnele de vindecare. Pentru Marina Dersidan ele au coincis cu a face ceva pentru alte paciente cu cancer la san: „Acum, dupa cinci ani, cand sper ca ma pot considera invingatoare, m-am gandit ca as putea chiar eu sa sustin femei care trec prin acesta grea incercare, sa le dau curaj, sa le impartasesc din experienta mea si mai mult, sa le fac sa inteleaga ca dupa ce lupta ia sfarsit poti sa te simti din nou bine, poti sa-ti doresti din nou sa fii cocheta, poti sa te bucuri iar ca esti femeie.” Tot ea exprima de ce proiectul CASIOPEEA este unic si valoros pentru femeile cu cancer la san: „Proiectul CASIOPEEA, chiar asta isi propune – sa sustina femeile cu acesta boala, sa le faca sa treaca peste urmarile ei, peste infirmitate, sa invete sa se aprecieze din nou, sa se bucure de viata pentru care au luptat, sa tina iar fruntea sus. Asociatia Casiopeea a ajuns la mine prin intermediul pacientelor, paciente care cu proteza potrivita si un sutien comod, special croit si frumos, au reusit sa se poata privi in oglinda, simtind ca nimic nu s-a schimbat. Munca lor e impresionanta si importanta: prin stragerea de fonduri cu care au reusit sa faca fericite sute de femei pe care infirmitatea dobandita le facea sa se feresca de priviri, sa se izoleze chiar.”

Pentru ca acest lucru sa se intample, Asociatia Casiopeea face efortul si de a constientiza femeile sa mearga la controale periodice, sa mearga la medic imediat ce au vreo banuiala, si sa urmeze tratamentul prescris de medici pentru ca aceasta boala poate fi infranta. Sprijinul pe care il ofera prin oferirea de proteze mamare este un semn ca femeile care trec prin aceasta experienta nu sunteti singure si ca sunt multi necunoscuti care se gandesc la suferinta voastra si va sustin. Pentru ca, „sfatul pe care imi permit sa-l dau, este ca acesta boala nu mai trebuie privita decat ca una vindecabila, cu reusita sigura daca efectuati contolul periodic indicat de medici. Asadar nu va fie frica sa faceti ce trebuie si sa fiti atente cu voi insiva. Si dati importanta proiectelor umanitare si informative precum Casiopeea, acestea pot face diferenta pentru mii si mii de femei.”

Fiecare poveste a celor 150 de beneficiare ale donatiei noastre este diferita. Intr-un fel sau altul, intr-o proportie mai mare sau mai mica, momentele descrise in aceasta declaratie emotionanta sunt momente pe care le-au trait si ele. Pentru ca suntem generosi si solidari, vom continua sa organizam astfel de actiuni prin care sa contribuim la cresterea calitatii vietii femeilor care sufera de cancer la san sau de alte boli severe.

Bucuresti, 30.11.2011

{mosloadposition user9}

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *