webit Save Save

Franța alege: opinie asupra alegerilor prezidențiale din Franța

de Christopher Dembik, director analiză macro / Saxo Bank

După era de așteptat, prima rundă a cursei este foarte strânsă: Macron (22%), Le Pen (22%), Mélenchon (20%) și Fillon (19%). Îmi amintește mult de alegerile prezidențiale din 2002, atunci când Le Pen, Chirac și Jospin (primul ministru socialist) erau umăr la umăr.

Cu toate acestea, există două mari diferențe anul acesta:
– Cifrele record pentru absenteism (în jur de 30% versus 20% la nivel istoric) ar putea crește șansele lui Le Pen. Ca în majoritatea alegerilor recente din țările dezvoltate, un număr tot mai mare de alegători francezi îi consideră pe cei aflați în exercițiu responsabili de inegalitățile tot mai mari în urma crizei din 2007 și, deci, vor să scape de sistem.
– Volatilitatea votanților este neobișnuit de mare cu doar câteva zile înaintea primei runde. Cifrele sunt destul de îngrijorătoare pentru Macron, care a fost lider luni întregi, și pentru Mélenchon, care a avut o performanță destul de impresionantă în sondaje în ultimele săptămâni. Într-adevăr, 32% dintre votanții care cred că vor să voteze pentru Macron declară că încă se pot răzgândi (versus 34% dintre votanții care cred că vor vota pentru Mélenchon). Dimpotrivă, doar 20% dintre votanții lui Fillon și 15% dintre votanții lui Le Pen declară că încă își mai pot schima votul.

saxo-bank-logo
Acestea mă conduc către două observații mari:
– Posibilitatea ca Mélenchon să se califice în a doua rundă este în mod clar supraestimată de către piață din punctul meu de vedere. Creșterea sa recentă este legată de trei factori principali: votul tactic (este considerat de către stânga ca fiind un candidat mai serios și mai credibil decât Hamon), poziționare anti-sistem (dar este mai liberal cu privire la chestiunile sociale și cele legate de imigrație decât Le Pen) și comunicare politică inteligentă (spre deosebire de alegerile din 2012, se descrie ca fiind candidatul tuturor francezilor, nu doar ca liderul aripii de extremă-stânga). Principalul său handicap este acela că partidul său este foarte eterogen, adunând oameni care nu au aceleași valori, și mai ales oameni care vor să ajungă la putere, și alții care vor să-și exprime nemulțumirea legată de sistem. Mai mult, apelul lui Mélenchon pentru o a Șasea Republică și proiectul de integrare a ALBA (care de fapt ar avea în vedere doar Antilele și Guyana Franceză) sunt punctele cheie care generează îngrijorare pentru Stânga, ceea ce ar putea să-i slăbească baza de votanți. Așadar, este foarte posibil ca avântul lui Mélenchon să se năruiască precum un sufleu în ziua alegerilor.
– Baza de partid a lui Fillon și a lui Le Pen este mai puternică și mai omogenă decât aceea a lui Macron în prima rundă, ceea ce reprezintă în continuare un avantaj cheie. Temerea mea este că Macron este supraestimat, iar Fillon subestimat în sondaje.

În mod clar, nu există un rezultat ideal pentru alegerile de duminică.

Scenariul meu de bază rămâne o a doua rundă, pe 7 mai, între Macron și Le Pen. Cu siguranță, Macron ar înfrânge-o cu ușurință pe Le Pen, dar nu este deloc sigură obținerea unei majorități parlamentare la următoarele alegeri legislative programate în iunie, ceea ce ar face ca Franța să fie neguvernabilă.

Al doilea scenariu, care nu este complet imposibil, este o a doua rundă între Fillon și Le Pen. Rezultatul ar fi mai nesigur din cauza unui posibil absenteism ridicat din partea votanților de stânga ce ar refuza să aleagă între „plagă și holeră”. În această privință, nu există nicio asemănare între alegerile din 2017 și cele din 2002, pentru că Chirac a fost o figură mult mai acceptată decât este Fillon pentru stânga. Totuși, în cazul unei victorii, Fillon n-ar întâmpina probabil nicio problemă să realizeze majoritatea parlamentară.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

##################################################### #####################################################