free download 78 travel guides written by experts

Forumul Capitalului Românesc, ediția a patra

La 30 de ani de la căderea regimului comunist, România oamenilor de afaceri numără aproape 2 milioane de antreprenori și numeroase businessuri considerate modele de succes, unele dintre ele performând chiar și în afara țării. Comparativ însă cu media europeană, inițiativa antreprenorială este totuși redusă în țara noastră. În România nu e ușor nici să devii antreprenor, nici să îți dezvolți afacerea, dar nu din lipsă de curaj, viziune, creativitate sau putere de muncă a celor care împing motoarele economiei. De prea multe ori, însuși statul român se pune de-a curmezișul dezvoltării capitalului românesc. Reușita oamenilor de afaceri români apare adesea nu datorită, ci în ciuda tuturor angoaselor determinate fie de o legislație nepotrivită, fie de birocrația excesivă care continuă să existe de zeci de ani, deși politicienii promit la fel de ciclic precum alegerile electorale că vor face tot ce le stă în putere pentru a simplifica viața antreprenorială.

În cadrul campaniei “Români care dezvoltă România”, proiect care susține și promovează succesul românesc în afaceri, dezbaterea Forumul Capitalului Românesc, eveniment moderat de Alessandra STOICESCU, Director executiv INTACT Media Group, cel mai mare business autohton de media, a adus din nou față în față marii decidenți politici și mediul de afaceri.

“Nu există capitalism fără capitalişti. Dezvoltarea în societate se realizează prin acțiunea oamenilor cu inițiativă, care au curaj să-și pună visurile în aplicare, care se desprind de o viață comodă și își asumă (…) Societatea românească are nevoie de o schimbare de mentalitate, care sper să se producă. Trebuie apreciați toți cei care reușesc în business și trebuie să-i respectăm. Trebuie să le insuflăm copiilor noştri, tinerilor noştri, curajul de a merge pe cărări nebătute, curajul de a pune pe picioare afaceri, curajul de a reuşi în domeniul economic. În procesul de dezvoltare economică sigur că nu trebuie să existe nicio discriminare între capitalul străin şi capitalul românesc, dar atunci când condiţiile sunt vitrege, de multe ori capitalul străin caută alte pieţe, pleacă mult mai uşor, abandonează mult mai uşor o piaţă în timp ce capitalul autohton rămâne, este cel care într-un fel asigură o coloană vertebrală economică. Și orice român care pune pe picioare o afacere trebuie să găsească în Guvern un partener. Foarte multe trebuie făcute, de la viteza de înregistrare a unei firme, acordarea certificatului de plătitor de TVA, viteza de obținere de autorizații, avize. Accesul la capital e fundamental pentru companiile românești. (…) Va trebui să găsim un mod în care să fructificăm şi mai mult resursele europene la care avem acces pentru a susţine proiecte de dezvoltare ale companiilor româneşti (…) Dacă ne uităm la numărul de companii la mia de locuitori care sunt înfiinţate, România este mult sub media europeană. Dacă ne uităm la ponderile capitalului autohton în diferite domenii de activitate, putem constata că există un loc mare de creştere, un loc mare de dezvoltare”, a spus în deschiderea evenimentului Intact Media Group Ludovic ORBAN, Prim-ministrul României.

“Suntem mândri că avem capital autohton care s-a ridicat și concurează cu capitalul străin. Dorim o prezență cât mai activă a companiilor românești. (…) Vă asigurăm sprijin în Guvernul nostru pentru dezvoltare, stabilitatea e foarte importantă. Nu vrem să mai auzim în vremea guvernării noastre de ordonanțe precum OUG 114. Oricând veți avea nevoie, ușa ministrului e deschisă”, a transmis mediului de afaceri Virgil POPESCU, Ministrul economiei, energiei şi mediului de afaceri.

Forumul Capitalului Romanesc 2019

La dezbatere au participat importanți reprezentanți ai sectorului public, printre care Ludovic ORBAN, Prim-ministrul României, Virgil POPESCU, Ministrul economiei, energiei şi mediului de afaceri, dar și ai mediului de business, precum: Radu TIMIȘ, Președinte, Cris-Tim, Gruia STOICA, Președinte, Grampet Group, Corneliu PASCU, Președinte, Iridex Group, Cristian ERBAȘU, Director General, Construcții Erbașu, Alexandru STĂNEAN, Director General, TeraPlast, Vlad ARDELEANU, CEO, Superbet, Bogdan BADEA, Președinte Directorat, Hidroelectrica, Yildiz CRĂCEA, Owner, Euromobila, Mihai BĂLĂNESCU, Director Comercial Retail, Jidvei, Elisabeta GHIDIU, Director Departament Strategie si Management Corporativ, Transgaz, Bogdan CONSTANTINESCU, Director Clienti Mari Corporate, Banca Transilvania, Ramona IVAN, Director, Direcția Relații cu Instituții Naționale și Internaționale, CEC Bank.

Lista de probleme cu care se confruntă oamenii de afaceri români este lungă. Reprezentanții mediului de business prezenți la dezbatere nu au ezitat să puncteze clar și ferm în fața premierului României cu ce dificultăți se confruntă din partea statului român.

“După 30 de ani, suntem lideri în industria de procesare pe zona alimentară. Anul acesta avem cel mai bun rezultat din istorie, 20% profitabilitate mai mare. Într-o competiție tot mai globală, să rămâi lider și să faci față provocărilor continue nu e un lucru ușor. Dacă aș enumera din probleme: criza mondială va bate la ușa noastră anul viitor în a doua parte, avem probleme pe partea de competiție neloaială pe care o face inclusiv zona politică. E foarte greu să reușim să luăm aprobări de a construi, de a dezvolta businessul. Durează un an să luăm o autorizație de construcție, să dezvoltăm din banii noștri. Nimeni din zona administrativă nu-și asumă nimic. (…) Faptul că nu mai există bătălia continuă între cele două Palate, ne dă o speranță că lucrurile vor merge în direcția cea bună. Așteptăm de la Guvern să rezolve rapid problemele. Trebuie luate decizii rapid, avem nevoie de un leadership puternic, pentru a fi pregătiți în fața provocărilor”, a explicat Radu TIMIȘ, Președinte, Cris-Tim.

“Toți ne dorim dezvoltarea economică a României. Vorbesc azi din două perspective: de președinte al celui mai mare grup de transport feroviar român, dar și din perspectiva antreprenorului care se împiedică de stângăciile funcționarilor de stat ce ne gestionează taxele și impozitele ca și când sunt moștenite de vreun bunic al domniilor sale. Aș vrea să plecați de aici cu convingerea că transportul feroviar și infrastructura sunt critice pentru dezvoltarea României. (…) România are una dintre cele mai mari rețele de transport feroviar din Uniunea Europeană, dar avem mult de recuperat la investiții, modernizare și întreținere.(…) Domnule premier, avem nevoie de susținerea dumneavoastră pentru a investi în infrastructură și susținerea unor facilități acolo unde e vorba de pionierat”, a transmis Gruia STOICA, Președinte, Grampet Group.

Corneliu PASCU, Președinte, Iridex Group a atras atenția asupra problemelor legate de protecția mediului și colectarea selectivă a deșeurilor. Acesta a cerut o analiză consistentă la nivel central, indicând ca direct responsabile autoritățile locale pentru proasta gestionare a licitațiilor. “Iridex Group e un holding. Legea holdingului nu a fost promovată nici până azi, desi se lucrează la ea de 10 ani. În ceea ce privește gestiunea integrată a deșeurilor, indiferent de câte proiecte am făcut, acestea nu pot fi puse în funcțiune, nu se realizează abecedarul colectării separate a deșeurilor. Zac instalații în vânt, ploaie, soare, se degradează și va fi nevoie de cheltuieli suplimentare pentru a fi puse în funcțiune. În București, de exemplu, de 20 de ani nu s-a organizat nicio licitație pentru colectarea selectivă a deșeurilor. Bucureștiul riscă să devină un mare depozit al deșeurilor. Guvernul ar trebui să analizeze fiecare județ și să vadă de ce nu pun în funcțiune acest sistem de management al deșeurilor pentru care s-au cheltuit milioane de euro. (…) Am putea să punem la punct un sistem de protecție a mediului și de prevenire în fața schimbărilor climatice”, a spus Corneliu PASCU.

Despre problemele din sectorul de construcții a vorbit Alexandru STĂNEAN, Director general, TeraPlast. “Suntem una dintre multinaționalele românești. Facem cam tot ce putem face în domeniul materialelor de construcții. La un an de la ordonanța 114, clienții se plâng. O altă problemă este lipsa de investiții în infrastructura de dealuri și canal. Una din problemele majore este și deficitul comercial al României. În România se produc țevi pentru infrastructura de apă, de canal, însă cu toate acestea în proiecte se cer soluții tehnice care nu sunt aplicate în România și trebuie importate. Ne-ar interesa o schemă de ajutor de stat pentru firmele care investesc mult. Am investit peste 100 de milioane de euro, iar suport de la stat am avut 10 milioane de euro. Ne-am bucura să auzim că statul e interesat să dezvolte firmele românești”, a precizat directorul general TeraPlast.

Pentru companiile care au planuri de extindere a business-ului și pe alte piețe, dar nu numai, extrem de importantă este stabilitatea financiară. Este și cazul Superbet. „Suntem o firmă românească, de familie. Avem 4.000 de angajați, am început acum 10 ani, plătim peste 60 de milioane de euro taxe la bugetul de stat. (…) Avem ambiții de regionalizare. Suntem o companie românească care vrea să pătrundă în Europa Centrală și de Est cu acest management românesc. Credem că o firmă românească e capabilă să exporte în țările din jur un model de business validat în România. Problema către Premier e stabilitatea financiară”, a explicat Vlad ARDELEANU, CEO, Superbet.

Tot asupra instabilității fiscale a atras atenția și Ileana DUMITRU, Director Juridic și Relații Publice, British American Tobacco, aria Europa Centrală și de Sud. “British American Tobacco este al doilea contribuabil la bugetul de stat. Suntem prezenți în România de peste 20 de ani. Am ajuns la acest nivel prin colaborarea cu peste 50.000 de entități majoritatea cu capital românesc. Ne dorim să creștem sustenabil. Important e să avem un mediu legislativ predictibil, mai ales predictibilitate fiscală”, a spus reprezentanta BAT.

“Întâmpinăm multe probleme când vrem să dezvoltăm mediul de business în România. Anul trecut discutam despre birocrația excesivă și așteptam răspunsuri de la autorități și obiectivul zero pe care Guvernul ar trebui să-l aibă pentru debirocratizare. Trebuie să dăm dovadă de mai mult pragmatism. Din ce în ce mai multe autorități se poartă ca și când ar fi stat în stat și întârzie proiectele. Durează câte 1 an la diverse autorități, de la primăriile de comune până la celebrul Minister al apelor și pădurilor, unde orice hârtie stă între 1 an și 2 ani de zile. (…) Ne aflăm la 30 de ani de capitalism. România a evoluat enorm în această perioadă. Dacă e să ne uităm la companiile de stat, aveam paradigma că orice companie de stat trebuia vândută pentru că nu e profitabilă. Acest lucru s-a schimbat la 30 de ani. O dată cu listarea au devenit profitabile, intervenționismul a fost puternic diminuat. În multe zone avem companii ale statului din ce în ce mai valoroase, mai profitabile, mai atractive pentru investitorii străini.(…) Suntem o companie care ne dorim să ne dezvoltăm în sensul european, să creștem, să devenim pol regional de dezvoltare”, a precizat și Bogdan BADEA, Președinte Directorat, Hidroelectrica.

Premierul Ludovic ORBAN a răspuns pe rând criticilor sau sugestiilor făcute de reprezentanții mediului de afaceri. “Politica bugetară ne-a adus unde suntem azi. Populismul, încercarea de a crea avantaje care nu sunt normale și firești doar din dorința de a obține voturi ne-a adus în situația în care deficitul bugetar e foarte mare. Când am ajuns la guvernare, era de 2,8%, un fals deficit, nu reflecta realitatea. Mascarea deficitului s-a făcut pe spinarea oamenilor de afaceri”, le-a spus premierul Orban reprezentanților mediului privat. “Ideea de bază e că trebuie să gândești rațional, cum gândește un om rațional în familia lui. (…) Trebuie schimbată filosofia bugetară. Banii trebuie folosiți pentru interesul public. Utilizarea banilor publici pentru a crea privilegii, a institui discriminări între cetățeni a fost practică destul de largă. (…) E necesară schimbarea. Dar dacă voi, oamenii de afaceri, nu vă impuneți punctul de vedere… e vorba de adevăruri economice, principii care nu pot fi depășite”, a mai adăugat șeful Guvernului.

Oamenii de afaceri au nevoi imediate pentru care suportul Guvernului e esențial. Mihai BĂLĂNESCU, Director Comercial Retail, Jidvei a explicat că Jidvei e un business de familie, că exportă 10% din producție, dar că au nevoie de mână de lucru. “Vrem susținere pentru readucerea forței de muncă și programe ca românii plecați să se întoarcă în țară”, a spus clar Mihai BĂLĂNESCU.

Tot despre deficitul de pe piața de muncă a vorbit și Ramona IVAN, Director, Direcția Relații cu Instituții Naționale și Internaționale, CEC Bank. “De 20 de ani ne implicăm în proiecte europene. Avem un grad de absorbție de 32%. Nu ne place. Suntem pregătiți pentru ce nu e implementat să acordăm tot sprijinul, adică să acordăm finanțare oricărui producător. Ne uităm la ce urmează până în 2027. (…) Cam unde sunt banii europeni se duc și economia și mediul de afaceri. Ne plac proiectele care aduc plus valoare, cu alte cuvinte considerăm că banii europeni trebuie să aibă o cât mai mare circulație și în special ca sectorul public să fie susținut. Clienții noștri se confruntă cu lipsa forței de muncă”, a spus Ramona IVAN, reprezentanta CEC Bank.

Ca să se întoarcă, oamenii au nevoie de anumite condiții, a replicat șeful Guvernului. “Trebuie să aibă încredere că România se duce într-o direcție corectă, să aibă condiții de job, calitate a serviciilor publice. De asemenea, atitudinea funcționarilor din administrație, calitatea sistemului de educație, sănătate sunt alte criterii pentru ca oamenii să revină, să poată să-și desfășoare activitatea în România sau să-și găsească un job în România bine plătit. Ne gândim la liberalizarea pieței de muncă pentru cetățenii non-UE, cum a procedat Polonia, de exemplu”, a anunțat Prim-ministrul Ludovic ORBAN.

Președintele Grampet Group Gruia STOICA a sugerat membrilor Guvernului să dialogheze mai des cu mediul de afaceri. “Noi suntem de 30 de ani pe piață, avem 7.000 de angajați, avem activitate în 10 țări europene. Nu am fost niciodată invitați de nimeni pentru o discuție. Știu că suntem o țară săracă, de la marginea Europei. Probabil, dacă ne-ați invita semestrial pe primii 5 din fiecare sector, ați afla mult mai multe probleme cu care ne confruntăm”, i-a spus acesta premierului ORBAN.

“Suntem un Guvern normal, care înțelege clar că afacerile trebuie să se dezvolte, să meargă bine, că Guvernul trebuie să fie partenerul cetățeanului și al mediului de afaceri, să rămână partener de dialog. Într-o lună, peste trei sferturi din întâlnirile pe care le-am avut au fost cu reprezentanți ai mediului de afaceri”, a explicat premierul României, dând de înțeles că intenționează să aibă dialog constant cu sectorul privat.

Dezbaterea “Forumul Capitalului Românesc” – ediția a patra a fost organizată de Intact Media Group și a fost susținută de Cris-Tim, Grampet Group, Neptun, Transgaz, Blue Air, Banca Transilvania, Hidroelectrica, MedLife, Jidvei, Superbet, Construcții Erbașu, Electrica Furnizare, Iridex Group, British American Tobacco, Wetterbest, Scandia Food, EximBank, Nuclearelectrica, CEC Bank.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *