Our website use cookies to improve and personalize your experience and to display advertisements(if any). Our website may also include cookies from third parties like Google Adsense, Google Analytics, Youtube. By using the website, you consent to the use of cookies. We have updated our Privacy Policy. Please click on the button to check our Privacy Policy.

Fenomenul Solidaritatea

Institutul polonez din Bucureşti şi Ateneul popular „Mr. Gh Pastia” vă invită la vernisajul expoziţiei de fotografie „Fenomenul Solidaritatea”, joi, 9 martie, ora 18.00, la sediul Ateneului Popular din Piaţa Unirii nr. 3. Va lua cuvântul prof. dr. Liviu Antonesei (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi).

Realizată de către Centrul KARTA, la solicitarea Institutului Polonez, expoziţia „Fenomenul Solidaritatea” reuneşte creaţiile unor artişti precum: Erazm Ciołek, Janusz Fila, Tomasz Michalak, Zenon Mirota, Tomasz Sarnecki, Zbigniew Trybek ş.a.  Fotografiile surprind momente importante ale evoluţiei mişcării Solidaritatea: demonstraţiile muncitorilor de pe şantierul naval din Gdańsk, semnarea înţelegerilor de la Gdańsk între grevişti şi guvern, marşul pentru eliberarea deţinuţilor politici, primul Congres Naţional etc. 

Când muncitorii polonezi au protestat în 1976 împotriva creşterii preţurilor, iar autorităţile au intervenit brutal, intelectualitatea a reacţionat. A apărut Comitetul de Apărare a Muncitorilor (KOR), o organizaţie ilegală care acţiona vădit în favoarea apărării drepturilor omului. Acesta a fost un moment de răscruce – a fost învinsă atunci împărţirea pe clase impusă de comunişti, a fost înfrântă teama faţă de protestul asumat, cu nume şi prenume, împotriva anarhiei; s-a născut solidaritatea. În jurul CAM-ului au apărut în timp numeroase iniţiative de opoziţie, cum ar fi Editura Independentă, Comitetele Studenţeşti ale Solidarităţii sau Sindicatele Libere de la Marea Baltică. Alegerea unui Papă polonez şi vizita lui Ioan Paul al II-lea în Polonia în iunie 1979 au făcut ca societatea poloneză, atomizată şi absorbită de lupta cu realitatea de zi cu zi, să se simtă brusc o comunitate şi să descopere în ea forţa spirituală.

Greva de la Şantierul Naval Gdańsk a început la 14 august 1980, din solidaritate cu Anna Walentynowicz, care fusese concediată, ea activând în cadrul opoziţiei muncitoreşti. Greva a fost iniţiată de Bogdan Borusewicz din CAM împreună cu trei tineri muncitori şi cu Lech Wałęsa, dat afară din Şantier pentru activitatea de opoziţie. Wałęsa a venit în Şantierul Naval şi a declarat grevă de ocupaţie, care s-a răspândit apoi şi în alte întreprinderi. În ciuda încercărilor autorităţilor de a izola Litoralul de restul ţării, la 16 august greva din Şantier s-a transformat în grevă de solidaritate, în numele tuturor întreprinderilor protestatare. Comitetul de Grevă Interîntreprinderi a întocmit o listă comună conţinând 21 de cereri adresate conducerii. Se solicita, printre altele, crearea unor sindicate independente de partid, garantarea dreptului la grevă, respectarea libertăţii cuvântului, eliberarea deţinuţilor politici şi acţionarea în vederea scoaterii ţării din criză. Cele 21 de postulate au devenit în decurs de câteva zile decalogul unei ţări revoltate.

{mosloadposition user10}

By Violeta-Loredana Pascal

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Related Posts

No widgets found. Go to Widget page and add the widget in Offcanvas Sidebar Widget Area.