free download 78 travel guides written by experts

“Fake news – o anatomie a mistificării sociale”, ediția a II–a

– Concluzii –

Conferinta internationala pe tema “Fake news – o anatomie a mistificarii sociale”, editia a II–a, organizata recent la Bucuresti de catre Asociatia Romana de Relatii Publice (ARRP) impreuna cu International Communications Consultancy Organization (ICCO), a constituit un real succes de audienta in mediul online, ceea ce probeaza ca oamenii sunt preocupati de fenomenul stirilor false, extrem de actual.

Conferinta a fost urmarita online, in direct, de peste 4000 de personae, iar pana azi sunt inregistrate mai mult de 26.000 de vizualizari, cumulate, pe pagina de Facebook a ARRP Romania si in reteaua privesc.eu, operatorul care a transmis live online evenimentul.

Pe parcursul a aproape sase ore, experti de anvergura in stiintele comunicarii, practicieni si teoreticieni, din Romania, SUA, UK , Singapore si Italia au analizat, din diverse unghiuri, fenomenul stirilor false la nivel global si national si impactul acestora, al dezinformarii in general, atat asupra societatii in ansamblu, cat si asupra vietii de zi cu zi a cetateanului.

Principalele teme de discutie au fost: efectul stirilor false in economie si in alte domenii de activitate, comunicarea companiilor in era dezinformarii si cai de evitare a riscurilor reputationale; instrumente si modalitati de identificare a stirilor/informatiilor false; rolul formatorilor de opinie si al social media in raspandirea sau in combaterea stirilor false, cautandu-se raspuns la intrebarea: de ce oamenii cred astfel de stiri?

Fake news II

Redam cateva idei valoroase expuse de vorbitorii invitati la conferinta.

Cesare Valli, unul dintre veteranii relatiilor publice din Europa:” Fake-news a existat intotdeauna, sub diverse forme. Acum avem acces la telefonul mobil de dimineata pana seara. Suntem bombardati cu informatie, iar marea problema este cum diferentiem sursele de incredere fata de celelalte. Stirile negative vand mult mai bine decat cele pozitive. Viteza caracterizeaza viata noastra si, ca jurnalist, uneori nu ai timp sa verifici informatia (ne referim si la cei de pe platformele de fact-checking). In trecut, jurnalistii aveau si o zi la dispozitie sa verifice informatiile, acum reactia ar trebui sa fie la secunda. Retelele sociale ar trebui sa incerce o reglementare in acest sens. Algoritmul ar trebui sa fie folosit pentru a incerca diferentierea unor potentiale informatii bune, de unele cu potential fake news.”

Alina Bargaoanu, decanul Facultatii de Comunicare si Relatii Publice din cadrul SNSPA si membru al Grupului de experti la nivel inalt privind stirile false si dezinformarea online al Comisiei Europene, s-a referit cu precadere la semnificatia evenimentului si la demersurile, la nivel european si al statelor membre UE, in sfera reglementarii pentru combaterea fenomenului. Prezentarea sa, “Regulating a Complex and Elusive Field. European Responses to Online Disinformation”, a inclus consideratii privind diferite modele de reglementare (UE si state membre – Germania, Franta, Danemarca, Spania), cu scurte clarificari conceptuale. Intre ideile principale expuse :
– Cand vorbim despre #fakenews, respectiv #dezinformaredigitala, vorbim despre un continut digital hibrid, foarte greu de definit, un amestec foarte complex, intre franturi de informatii – de actualitate sau nu (!)- si opinii foarte marcate (cel mai adesea “infierbantate”, “inflamate”), la care se adauga (foarte important) circulatia instantanee a acestui amestec inselator in ecosistemul digital, prin retelele sociale online;
– Sunt proiecte precise si planuri de actiune, unele deja operationale, atat la nivelul UE cat si la cel al statelor membre;
– Este functional un sistem rapid de alerta, la nivelul Comisiei europene, dar acesta se refera strict la informatii, fara sa vizeze opiniile exprimate in mediul digital sau raspandirea instantanee;
– Reglementarile nu trebuie sa vizeze continutul – “ce este adevarat vs. ce este fals”, libera exprimare trebuind protejata, ci modalitatile de propagare instantanee pe platforme digitale;
– Este implementat la nivel european un cod de bune practici impotriva dezinformarii, la care Google, Facebook si Twitter au aderat ;
– Una dintre principalele modalitati de combatere a dezinformarii este sa luam urma banilor, adica cine plateste pentru un anumit continut distribuit pe o anume platforma digitala;
– Lumea in care traim trebuie luata ca atare. Nu ne putem intoarce la perioada pre–internet.
Precizam ca Alina Bargaoanu este si autor al cartii” #FAKENEWS. Noua cursa a inarmarii”.

Paul Holmes, fondatorul si presedintele „The Holmes Report”: ”Nu exista relatii publice fara democratie, dar nici democratie fara relatii publice. Relatiile publice sunt despre a ajuta oamenii sa faca alegeri. Nu o sa pretind ca fake news este un fenomen nou, insa informatiile false de astazi circula cu o viteza mare in online. Trebuie sa ne asiguram ca relatiile publice transmit informatii verificate cu acuratete. De asemenea, trebuie sa existe un plan de criza pentru atacurile „fake news” indreptate contra anumitor companii. Trebuie utilizate bunele practici in social media. Platformele de fact-checking au nevoie de sustinerea noastra.”
„The Holmes Report” este una din cele mai prestigioase publicatii in domeniul PR din lume, oferind analize si insight-uri ale industriei de relatii publice la nivel global. Holmes este si fondatorul „Sabre Awards”, una dintre cele mai importante competitii de PR din lume.

Col. Constantin SPINU, Seful Directiei informare si relatii publice al MAPN a aratat modul in care a actionat instituatia in cazul unor fake-news ce au afectat direct imaginea armatei. Materialul prezentat s-a dovedit a fi un model de bune practici pentru masurile ce pot fi luate rapid, cu efect maxim, in cazul in care suntem victime ale unor stiri false, cu impact pe reputatie. Dl Spinu a afirmat ca stirile false ne pot afecta pe toti, ele nu sunt insa ceva nou, important este sa le putem identifica din timp si sa lucram profesionist in aceste situatii de risc. Uneori vorbim de informatii neverificate, nu de stiri false, acestea din urma ajungand si ele sa fie o arma. El a mai atras atentia si asupra trolling-ului generat de bots. Lupta contra fake-news a fost dusa de institutia pe care o reprezinta chiar prin colaborarea cu institutii media mainstream, care au acordat sustinere atunci cand a fost nevoie de prezentarea realitatii in situatii ce fusesera infatisate publicului prin stiri false. Astfel, institutiile media mainstream au fost parte a solutiei, nu a problemei in demistificarea falsului.

Dan Suciu, purtatorul de cuvant al BNR, a vorbit despre efectele dezinformarii, cu exemplificarea situatiei generate in jurul indicelui ROBOR pentru credite, precizand ca avem o usurinta nativa, ca oameni, in a construi povesti de tip fake-news. Construirea de fake news, de realitati alternative poate avea un impact major in societate. Conceptul frate al fake-newsului il reprezinta realitatea alternativa, a spus dl Suciu, facand referire la cauzele aparitiei si adoptarii IRCC ca inlocuitor al indicelui interbancar Robor, care a fost compromis pe baza unor realitati alternative uzitate de un politician.

Florin Serban, profesor de jurnalism in Hong Kong, doctor in stiintele comunicarii, a vorbit de transformarea conceptului de fake news in instrument de dominatie al unui regim autoritar (ex: guvernul statului Singapore). El considera ca este periculos cand statele decid in mod automat ce este fake news si ce nu este fake news. Este periculoasa si abordarea de tipul “trebuie sa starpim acest fenomen” (fake news), a mai subliniat acesta. Pe de alta parte, profesorul atrage atentia asupra faptului ca si daca se fac politici, sau baze de date utile in lupta contra stirilor false, si pentru demascarea acestora, problemele vor continua in cazul in care ele sunt folosite exclusiv doar de catre cei care le produc. Desi intentiile sunt pozitive, este dificila reglementarea la nivel legislativ a fenomenul fake-news. Reglementarea la nivel institutional referitor la continutul retelelor sociale va fi, de asemenea, complicata si, in schimb este mare nevoie de competente educationale, cursuri dedicate in scoala, precum si de multa rabdare, timp si investitii pentru a ajunge la rezultate ce se vor vedea mai tarziu. Este important sa vedem si cate guverne vor dori in mod real sa faca astfel de politici pentru combaterea dezinformarii, a comentat Florin Serban.

Elise Mitchell, presedintele ICCO: Cresterea influentei stirilor false este determinata in principal de trei factori: Scaderea increderii pe care consumatorii o au in media traditionala; factorul de ecou generat de Facebook, prin algoritmul care ii serveste fiecarui utilizator genul de informatii pe care este deja inclinat sa le creada; si, nu in ultimul rand, declinul presei libere in numeroase tari. In acest context, Elise Mitchell propune si cateva strategii de supravietuire informationala, pe care le-a ilustrat prin studii de caz.

Pe prima o denumeste “Pregateste-te!” si presupune sa anticipezi posibila aparitie a unor astfel de stiri, alcatuind un plan de contraatac, pregatind din timp unul sau mai multe exemple de raspuns si fiind gata sa reactionezi imediat.

A doua este “Actioneaza repede si calm!”. Presupune sa mergi direct la sursa informatiei false, sa iti mentii calmul si sa afirmi clar ca informatia nu este adevarata, recomandand publicului sa ignore sursele inselatoare care propaga astfel de informatii.

A treia strategie este “Atrage-ti in discutie prietenii si sustinatorii”, prezentandu-le situatia, spunandu-le ce vei face in aceasta privinta, felul in care ei pot fi de ajutor si neuitand sa te adresezi microinfluentatorilor.

Cea de a patra strategie este “Spune-ti povestea”. Prezinta cifre si fapte relevante, foloseste cat mai multe referiri vizuale, intra in conversatia generata pe acest subiect si, in viitor, sa fii cat mai proactiv.

Dumitru Bortun a spus ca, in loc de razboi informational, poate ar trebui sa spunem razboi al semnificatiilor, pentru ca aici s-a ajuns in aceasta epoca post-adevar. El considera drept o naivitate impartirea stirilor in false si adevarate. Respectul pentru adevar, diferenta dintre doxa si episteme, a reprezentat o preocupare inca din Grecia antica.

Mihai Craiu, medic pediatru, a vorbit despre efectele nocive ale faptului ca, inca de acum trei ani, trei sferturi din pacienti, in caz de boala, inainte de a merge la medic, se trateaza cu ajutorul “dr. Google”, unde nu toate informatiile sunt reale. Astazi, aceasta estimare este subevaluata, deoarece in caz de boala, cei mai multi se adreseaza internetului. Mihai Craiu a creat, tocmai pentru a contracara fenomenul, “Spitalul Virtual pentru Copii”, in dorinta de a aduce educatia medicala catre parintele tanar, un demers care a dat rezultate. Craiu a sprezentat cel mai vast domeniu de fake-news din medicina – respectiv tema vaccinarii, care, prin dezinformare, a produs epidemii si drame.

Adrian Moraru, director IPP: Fenomenul stirilor false se suprapune peste disparitia jurnalistilor care sa produca stiri adevarate.

Cristian China-Birta, consultant social media, spune ca este dificil de luptat cu fake news. El a atras atentia asupra faptului ca exista kit-uri de cca 70 de dolari pentru creatori de fake-news.

ARRP a oferit tuturor participantilor la conferinta Ghidul de validare si verificare a informatiilor – tratament de baza contra Fake-News, instrument elaborat de Ella Nica,
Vicepresedinte ARRP, ca raspuns la necesitatea tot mai stringenta de a gasi instrumente practice, simple, gratuite si la indemana in depistarea stirilor false. “Fenomenul fake news s-a dezvoltat pentru ca a folosit cuiva care a investit. Informatia, evident, poate fi furnizata si diseminata, in online in special, de catre oricine. Acest lucru nu prea se poate schimba, insa putem sti cum sa ne alegem sursele de informare”, se arata in partea introductive a ghidului aflat pe pagina web a ARRP: http://arrp.eu/ghid-arrp-de-contracarare-fake-news/.

Partenerii conferinței: Kaufland Romania și BDR Associates. Evenimentul a fost susținut de Jump to SMART-ERomania, Perfect Ltd. Co, comm 360°, Babylon Consult, Godmother, si a fost monitorizat de Media Image. Partenerii media: Adevărul, AdPlayers, Agerpres, Europa FM, Iqads, Naţional FM, Pagina de media, PR Romania, PRwave, România Liberă, SMARK.

Conferinta organizata de Asociatia Romana de Relatii Publice cu tema „Fake News, Anatomia mistificarii sociale”, editia a II-a poate fi urmarita, integral aici: https://www.privesc.eu/Arhiva/86269/Conferinta-organizata-de-Asociatia-Romana-de-Relatii-Publice-cu-tema–Fake-News–Anatomia-mistificarii-sociale—editia-a-II-a?fbclid=IwAR3u77mhA0IlSHH0A_eW8-psp38Pr_OYT5vci5vVMX3cG6JBz49aUVu9dLE

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *