Find your $100k business idea in 10 days and get the first clients fast

Europa respinge culturile modificate genetic

Un nou raport Greenpeace scoate în evidență relația dintre culturile modificate genetic și pesticide

Până la sfârşitul zilei, nu mai puţin 19 cereri guvernamentale pentru interdicţii naţionale de creștere a culturilor modificate genetic se aşteaptă să treacă necontestate de companiile de biotehnologie, favorizând ca două treimi din terenurile agricole europene şi, implicit, populaţia Europei să rămână liberă de OMG. Opoziţia faţă de culturile modificate genetic coincide cu momentul lansării unui nou raport Greenpeace ce trece în revistă dovezile științifice cu privire la riscurile pe care le prezintă acestea față de mediul înconjurător, disfuncţionalităţile pieţei şi utilizarea în creştere a pesticidelor.

Conform informațiilor obținute de la Comisia Europeană, companiile producătoare de organisme modificate genetic au acceptat până în prezent toate solicitările guvernelor de a interzice cultivarea acestora pe teritoriile lor, cu excepția celor formulate de către Danemarca, Luxemburg și Malta, a căror termene de a primi un răspuns expiră în cursul zilei de astăzi.

Raportul “20 years of failure”, lansat astăzi la nivel european, demontează miturile referitoare la culturile modificate genetic. Printre ele, raportul îşi propune să demonstreze că acest tip de agricultură, bazat pe folosirea acestor culturi nu este o soluţie adecvată pentru rezolvarea unor probleme globale, precum foametea, malnutriţia sau schimbările climatice. Totodată, culturile modificare genetic nu reprezintă o alternativă economică viabilă pentru agricultorii din întreaga Europă.

Directorul de politici alimentare Greenpeace UE, Franziska Achterberg declară: "De 20 de ani, culturile modificate genetic au fost susţinute doar de o campanie intensivă de marketing dusă de câteva ţări, astfel încât nu e de mirare de două treimi din Europa s-au decis acum să se lipsească de ele. Acolo unde sunt cultivate, ele conduc automat la creșterea utilizării pesticidelor și instaurarea de sisteme agricole industriale care, la rândul lor, determină foametea, malnutriția și schimbările climatice. "

Raportul – „20 years of failure” – evidențiază problemele care apar din relația intrinsecă dintre culturile modificate genetic și pesticide:
• Culturile modificate genetic cresc utilizarea pesticidelor – Practic, toate culturile modificate genetic sunt fie proiectate pentru a produce pesticide, fie pentru a rezista pulverizării cu unele erbicide. Mai multe studii independente au arătat că dăunătorii sau buruienile au început să se adapteze la aceste substanţe toxice, fapt ce conduce la apariţia de noi dăunători mult mai rezistenți. Acest lucru obligă fermierii să folosească mai multe substanțe chimice.
• Culturile modificate genetic nu pot hrăni populația în creștere a planetei – Studiile arată că toate culturile modificate genetic reprezintă o amenințare la adresa siguranţei alimentare, lucru ce poate afecta mijloacele de subzistență ale micilor agricultori, pe lângă faptul că nu au capacitatea de a crește productivitatea agricolă.
• Nu există un consens științific privind siguranța culturilor modificate genetic – În ciuda încercărilor industriei de a asigura consumatorii de existenţa unui consens științific cu privire la siguranța culturilor modificate genetic, peste 300 de cercetători independenți contestă aceste afirmații. Ingineria genetică rămâne o tehnologie riscantă, care poate avea efecte neintenționate și ireversibile asupra mediului și sănătății umane. 85 % din culturile modificate genetic sunt cultivate în doar patru țări de pe continentul american (SUA, Brazilia, Argentina și Canada ), reprezentând 3 la sută din terenurile agricole globale.

„Acest raport reprezintă un nou semnal de alarmă cu privire la incapacitatea culturilor modificate genetic de a furniza o soluție durabilă la criza sistemului agricol existent. Solicităm factorilor de decizie reorientarea sprijinului politic dinspre agricultura de tip industrial, bazată pe inputuri chimice, către o agricultură durabilă, prietenoasă cu mediul înconjurător și cu oamenii pe care îi hrănește.”, a declarat Alexandru Riza, Coordonatorul Campaniei pentru Promovarea Agriculturii Durabile, a Greenpeace România.

În timp ce culturile modificate genetic se luptă pentru a supravieţui cererilor industriei biotehnologice, metodele inovatoare ale agriculturii durabile oferă o alternativă viabilă. Practicile agricole ecologice moderne sunt o soluție dovedită și durabilă la provocările cu care se confruntă agricultura. Aceste practici previn eroziunea și degradarea solului, influenţează creșterea fertilităţii solului, conduc la conservarea calității apei și la protejarea biodiversităţii. Mai mult decât atât, dovezi știintifice arată că o practică des întalnită în agricultura ecologică – cultivarea mai multor tipuri de plante, sau a mai multor varietăţi din aceeaşi plantă pe acelaşi teren agricol, conduce la creșterea rezistenței sistemului respectiv de cultură la schimbările climatice, din ce în ce mai prezente.

Șapte mituri despre culturile modificate genetic și adevărul din spatele lor

– extras din studiul Greenpeace “20 years of failure” –

Mitul 1: Culturile modificate genetic pot hrăni lumea

Realitate: Nu există culturi modificate genetic concepute pentru a oferi randamente ridicate. Ingineria genetică este prost adaptată pentru a rezolva problemele care stau la baza foametei și a malnutriției, ea doar întărește modelul de agricultura industrială, care până în prezent nu a reușit să se hrănească lumea.

Mitul 2: Culturile modificate genetic reprezintă soluţia pentru schimbările climatice
Realitate: Ingineria genetică rămâne în urmă faţă de metodele tradiţionale în ceea ce priveşte dezvoltarea de noi soiuri de plante care pot ajuta agricultura să facă față schimbărilor climatice. Rezistenţa la schimbările climatice depinde foarte mult de practici agricole care promovează diversitatea și hrănirea solului, nu pe sistemul agricol supra-simplificat în sprijinul căruia au fost create culturile modificare genetic.

Mitul 3: Culturile modificate genetic sunt sigure pentru oameni și mediu

Realitate: Până acum, există doar programe inadecvate de monitorizare a mediului și a sănătății pe termen lung, acolo unde ele nu lipsesc cu desăvârșire. Cercetători independenți se plâng că li se refuză accesul la materiale pentru cercetare .

Mitul 4: Culturile modificate genetic simplifică protecția culturilor

Realitate: După câțiva ani, probleme precum buruieni rezistente la erbicide și “super-dăunători” apar ca și răspuns la cultivarea plantelor modificate genetic rezistente la erbicide sau la dăunători, fapt care determină folosirea de pesticide adiționale.

Mitul 5: Culturile modificate genetic sunt viabile pentru agricultori din punct de vedere economic

Realitate: Preţurile seminţelor pentru culturi modificate genetice sunt protejate de patente şi au crescut în ultimii 20 de ani . Apariția buruienilor rezistente la erbicide și a „super-dăunătorilor” crește mereu costurile agricultorilor, diminuând profitul economic.

Mitul 6: Culturile modificate genetic pot coexista cu alte sisteme agricole

Realitate: Culturile modificate genetic contaminează culturile nemodificate genetic. Aproape 400 de incidente de contaminare au fost înregistrate la nivel global, până în prezent . A păstra culturi ne-modificate genetic impune costuri suplimentare, uneori prea mari pentru agricultori.

Mitul 7: Ingineria genetică este calea cea mai promițătoare de inovare pentru sistemele alimentare

Realitate: Metode avansate de ameliorare a plantelor, altele decât ingineria genetică,  oferă deja rezultatele promise de culturile modificate genetic,  producând plante cu rezistență la boli, inundații și secetă. Culturile modificate genetic nu sunt doar un tip ineficient de inovare dar restricționează, de asemenea, alte forme de inovare din cauza drepturilor de proprietate intelectuală deținute de o mână de corporații multinaționale .

Bucuresti, 05.11.2015

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *