Efectul de wellness în companiile românești

De ce acțiunile de wellbeing nu dau rezultate

Conform datelor Creative&Bright (www.creativebright.ro), jucător de top pe piața programelor de wellbeing din România, în ultimii trei ani această piață a înregistrat o creștere de peste 50%, iar companiile investesc astăzi sume între 5.000 și 30.000 de euro în programe dedicate pentru angajați.

Costurile ridicate ale programelor de wellbeing conduc însă la preocupări legate de capacitatea acestora de a întoarce investiția în companie. Atragerea și retenția talentelor, satisfacția la locul de muncă, reducerea absenteismului și rata de implicare reprezintă principalii indicatori prin care se măsoară impactul programelor de wellbeing în organizații.

Cu toate acestea, în lipsa unei culturi reale de wellness, ca parte a strategiei de business, acțiunile sporadice de wellbeing duc la scăderea gradului de implicare al angajaților în acest tip de programe și, prin urmare, la scăderea impactului acestora din urmă în organizație.

„O cultură a wellbeing-ului este definită printr-o serie de programe care îmbunătățesc sănătatea și starea de bine a angajaților, reduc stresul ocupațional și, prin urmare, previn sindromul burnout”, declară Dana Tudor Tănase, Managing Partner Creative and Bright.

„Bineinteles, totul trebuie implementat pe termen mediu și lung, pentru rezultate cu adevărat semnificative. Uneori, impactul asupra companiei este vizibil abia după 3-5 ani”, adaugă Dana Tudor Tănase.

Conform datelor Creative and Bright, angajații români preferă ca programele de wellbeing să fie în timpul orelor de lucru, iar peste 80% dintre ei declară că așteptările le sunt depășite după participare.

Programele de wellbeing ale Creative&Bright sunt structurate pe 4 piloni, în acord cu bunele practici la nivel internațional-sănătate fizică, sănătate psiho-emoțională, sănătate socială și hobby.

Din punct de vedere al gradului de implicare, programele de dezvoltare personală sunt cele mai populare în rândul femeilor, în timp ce bărbații preferă workshop-urile sau evenimentele ce implică activitate fizică.

De asemenea, angajații cu vârste între 21-30 de ani înclină mai mult către activități ce privesc dezvoltarea pasiunilor, spre deosebire de cei de 35-45 ani, care sunt mai atrași de workshop-uri de parenting sau educație financiară.