Find your $100k business idea in 10 days and get the first clients fast

DuPont si Igloomedia anunta castigatorii concursului de arhitectura

lansat in cadrul Anualei de Arhitectura

DuPont şi Igloomedia anunţă câştigătorii concursului de arhitectură: “Schimbarea la faţă a Casei Poporului”, în cadrul căruia au fost premiate trei lucrări. Expoziţia tuturor proiectelor înscrise în concursul pentru faţada imaginară a Casei Poporului este acum deschisă publicului. Toţi cetăţenii care trec prin pasajul subteran al Pieţei Universităţii vor putea descoperi aceste remarcabile propuneri pentru o noua înfăţişare a acestei clădiri. Expoziţia va fi deschisă publicului până pe 7 Decembrie 2009.

Prof. Arch. Dorin Ştefan, membru al juriului explică: "Avem o moştenire, mare la propriu, mare (problema) şi la figurat: CASA POPORULUI. O parte din popor a asimilat-o. Altă parte încă mai speră. Ce sperăm?

Eu, unul, pot să o asimilez împreună cu un "aparat critic". Concursurile, care au fost şi care probabil vor mai fi, legate de CASA POPORULUI, ne ajută să ne însuşim un astfel de "aparat critic" care s-o facă digerabilă la figurat. Cu mărimea greu de lucrat.

Actualul concurs tocmai asta a încercat, să facă ceva cu mărimea: s-o articuleze, s-o dilueze, s-o decanteze. Ceva, sigur au reuşit."

Câştigătorii concursului sunt:

Mircea Stroescu, arhitect, cu proiectul – People’s Blob – o critică arhitecturală a unei construcţii căreia îi lipsesc stilul şi referinţele şi o extrapolare ironică a actului de pură megalomanie pe care îl simbolizează.

Catrinel Panaite, arhitect, cu proiectul – Casele Poporului – o abordare extrem de simplă a populismului contradictoriu al Palatului şi o propunere de înapoia oamenilor o clădire care e a lor doar cu numele.

Studentul la arhitectură Dimitrie Andrei Ştefănescu cu proiectul O Încercare De A Te Face Curios – gestul matur de asumare a trecutului şi o sugestie neaşteptată – redescoperirea a ceea ce ar însemna o abordare contemporană a Casei Poporului, începând de la zero.

Concursul a fost lansat în cadrul Anualei de Arhitectură 2009 de la Bucureşti de către DuPont şi Igloomedia împreună cu Ordinul Arhitecţilor din România Filiala Bucureşti. În cadrul acestei curajoase competiţii organizatorii i-au rugat pe arhitecţii bucureşteni să vină cu propuneri de design pentru o faţadă imaginară pentru Goliat-ul local – Casa Poporului.

Catrinel Panaite, răspunzând la o întrebare despre speranţele sale în ceea ce priveşte proiectul înscris şi ulterior desemnat câştigător, întreabă publicul: “Oricât de fantezistă ar fi soluţia pe care am propus-o, consider că intenţia de a reda clădirea locuitorilor este una bine fundamentată, iar imaginea ar avea de câştigat dacă propunerea s-ar pune în practică. Deja a fost făcută prima intervenţie prin adăugarea volumelor de sticlă ale MNAC – de ce n-am continua?”

Concursul a urmărit, în primul rând, să provoace o dezbatere a statutului Casei Poporului în peisajul urban bucureştean. “Ne-am dorit proiecte care să problematizeze Casa Poporului fie încercând să o re-integreze în urbanitatea noastră curentă, fie dimpotrivă, detaşând-o cât mai vizibil de oraş“, spune Bruno Andreşoiu, Director Igloomedia. “În al doilea rând, ne-am dorit să vedem faţade realizate din materiale contemporane, materiale de faţadă DuPont şi produse Fabryo Corporation, care să contrasteze cu anacronicitatea inerentă acestei construcţii simbolice”, subliniază Wlodek Sobon, iniţiatorul concursului din partea DuPont.

Mircea Stroescu, unul dintre câştigători comentează provocările concursului: “Formele de arhitectură organice implică în primul rând materiale de ultimă generaţie, iar DuPont este una din companiile pentru care inovaţia şi creativitatea sunt pe primul plan – ceea ce se poate spune în egală măsură şi pentru tema concursului. Aşa că provocarea materialelor a fost o extensie a temei propuse, una pe care am luat-o ca atare.”

“Materialele DuPont au fost o parte intrinsecă a conceperii proiectului, deşi ele nu au pus probleme din punct de vedere geometric – folosind tehnici de fabricaţie digitală Corianul poate fi modelat în orice, chiar şi în propunerea mea pentru Casa Poporului”, spune Dimitrie Ștefănescu . “Din punct de vedere conceptual ele au fost o provocare reala”, subliniază el.

DuPont reprezintă o companie de ştiinţă fondată în 1802. Punând ştiinţa la lucru, DuPont oferă soluţii durabile, esenţiale pentru o lume mai bună, mai sigură şi mai sănătoasă pentru oamenii de pretutindeni. Prezentă în peste 75 de ţări, DuPont oferă o gamă variată de produse şi servicii inovative în domenii precum agricultura, nutriţia, electronice, comunicaţii, siguranţă şi protecţie, amenajări de interior şi construcţii, transport şi echipamente.

Igloomedia a fost fondată în 2001. În acest moment este una dintre puţinele companii de publishing specializate în arhitectură, design interior şi moştenire arhitecturală. Prin publicaţiile sale, igloomedia doreşte să contribuie la crearea unei noţiuni coerente a spaţiului public, prin oferirea de exemple relevante, la nivel naţional şi internaţional. Misiunea sa, neschimbată încă de la începutul activităţii, este de a ridica standardele culturii vizuale într-o societate care este încă novice în sferele politicii arhitecturale şi politicii urbane.

Igloomedia publică în prezent o serie de şapte editoriale de arhitectură, design şi albume de artă. Cel mai cunoscut produs al său este magazinul lunar- igloohabitat & architecture, un editorial cuprinzând subiecte din arhitectură, design, moştenire arhitecturală, cultură urbană si artă contemporană.

Pentru fotografii la rezoluţie mare ale proiectelor câştigătoare vă rugăm să vizitaţi: www.dupont.ro

CONCEPTELE PROIECTELOR CÂŞTIGĂTOARE

People’s Blob, arh. Mircea Stroescu – o critică arhitecturală a unei construcţii lipsite de stil şi referinţe, o extrapolare ironică a actului de megalomanie pe aceasta îl simbolizează.

PEOPLE’S BLOB

Marile popoare si-au creat intotdeauna monumente de arhitectura prin a caror importanta – manifestata adesea prin dimensiuni – sa le fie perpetuata fiinta. Varii vor fi fost cauzele si metodele acestor popoare sau civilizatii, dar motivul unul singur: gloria eterna. Ca se vor fi numit ei egipteni, chinezi, greci, romani, khmeri, incasi mayasi, nazisti, americani, sovietici etc etc, putine petice de lume vor fi scapat de furia monumentala a conducatorilor convinsi de misiunea lor. O vreme a parut ca Romania nu s-ar inscrie in jocul megastructurilor trans-istorice, pana la epoca piticului nervos care a vazut in poporul roman mai mult decat vazuse oricine altcineva vreodata. Si atunci s-a decis sa-i faca acestui popor casa mare, cea mai mare, aproape cea mai mare din lume.

Exponent al unui anumit context ideologic si posesor al unei anumite formatii intelectuale, a facut si el ce a putut. La fel si arhitectii care l-au ajutat. Acum ca s-a dus, le-a ramas succesorilor misiunea de a-i continua opera, lucru pe care pana acuma si-l asuma cu jumatate de masura.

Propunem, prin urmare, celor in masura sa inteleaga adevarata maretie a unui conducator care ne-a scos din anonimatul istoriei si ne-a asigurat, construind ceva foarte mare, ceva turisti, sa puna mana si sa-i continue opera asa cum se cuvine. Si, avand in vedere ca e criza si nici poporul nu mai e dispus la sacrificii ca alta data, le sugeram sa ia drept model stilul inca de a construi piramide noi peste piramide mai vechi, ca sa nu munceasca prea mult.

Astfel, Casa Poporului si intreaga ei incarcatura ideologico-istorica ar putea fi imbracata in haina vremurilor celor noi, obtinand cu un efort mai mic un monument si mai mare si mult mai actual ca forma si expresie. Am redeveni astfel numarul unul la cladiri in lume, am fi avangardisti arhitectural si, deci, mandri. Eu zic ca merita, multumim DuPont ca ai inventat materialele care fac posibil acest lucru.

Transmitem pe aceasta cale asigurari d-nei arhitect Anca Petrescu ca valoarea casei pe care si-o asuma in mod – zic unii – nelegitim, nu va scadea, dimpotriva, iar largile zone vitrate vor permite amatorilor de horror arhitectural consultarea modelului initial.

Casele Poporului, arh. Catrinel Panaite – o abordare frustă a populismului contradictoriu al Palatului, o propunere de a reda Poporului o clădire care îi aparţine doar cu numele.

CASELE POPORULUI

“Casele Poporului” este gestul care, prin simpla utilizare a pluralului, repara greseala originara de a transforma miezul orasului intr-un obiect destinat unui singur om.

Revenind din exil, locuitorii primesc cate o parte din relieful artificial – mastaba care troneaza in varful dealului – impreuna cu dreptul de a o popula. Asemenea amfiteatrelor romane care au fost transformate in locuinte in perioada medievala, soarta Casei Poporului – un obiect de reprezentare, golit de continut si de utilitate – este de a fi redata celor care au fost stramutati pentru construirea ei.

Desacralizat, dar in sfarsit util si plin de viata, monumentul parazitat de volume adaugate se inscrie cuminte in istorie alaturi de celelalte edificii comuniste, pline de completari si modificari de fatada aparute din cauza incompatibilitatii fundamentale intre viziunea comunista asupra vietii umane si nevoile reale ale locuitorilor.

Pentru realizarea corpurilor suspendate va fi utilizat ca material de fatada DuPont Corian, iar pentru parapetii din sticla fara montanti – DuPont Sentry Glass, intrucat multe dintre terase sunt situate la mare inaltime iar incarcarile din vant sunt semnificative.

O încercare de a te face mai curios, stud. Arh. Dimitrie Ştefănescu– gestul matur de asumare a trecutului şi o sugestie neaşteptată – de a redescoperi ce ar constitui o raportare contemporană, pornită de la 0, faţă de Casa Poporului.

SCHIMBAREA LA FATA A CASEI POPORULUI
– o incercare de a te face mai curios –

In primul rand, nu vrem sa distrugem Casa Poporului. Asumarea trecutului este un
gest responsabil si matur pe care, sper, ca il vom putea face.

Polarizarea simbolistica a acestui edificiu este mai mult decat evidenta, el adunand sub acelasi invelis geometric o intreaga suita de intelesuri: trecutul recent (regimul comunist), vechiul Bucuresti (reprezentat de cartierul Uranus), suferinta unui popor intreg, politica (atat cea trecuta cat si cea prezenta).

Casa Poporului este probabil singurul monument arhitectural de renume international din Bucuresti, restul palind din pacate in fata masivitatii acesteia. Putem spune ca Bucurestiul este ascuns in spatele sau.

Banalitatea impusa de imposibilitatea evitarii Casei Poporului din viata de zi cu zi
(vizual sau intelectual) ne-a aruncat intr-o atitudine pasiva, nepasatoare fata de ea si,
implicit, fata de tot ce reprezinta ea. Ne-am detasat afectiv si efectiv fata de acest
monument si de orasul pe care il reprezinta.

Propunem o redescoperire a ceea ce reprezinta Casa Poporului. O vom acoperi cu un val metaforic de corian alb ca pe o statuie inca nedezvelita, neterminata – gestul final al dezvelirii apartinand mai ales bucurestenilor.

Ce se ascunde in spatele valului? Nu Casa Poporului, ci Bucurestiul pe care trebuie sa-l (re)descoperim.

Bucuresti, 24.11.2009

{mosloadposition user9}

{mosloadposition user10}

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *