free download 78 travel guides written by experts

Cum sunt monetizate aplicatiile mobile in Romania?

În România sunt descărcate în medie 4-5 aplicații pe un device mobil. Germania, Marea Britanie, Franța, Italia și Spania sunt în topul țărilor europene cu cel mai ridicat grad de utilizare a aplicațiilor pe platformele mobile. Prin comparație, americanii au în medie 23 de aplicații mobile instalate pe smartphone-uri, în timp ce japonezii ocupă primul loc în topul internațional cu o medie de 45 de aplicații.

Specialiștii internaționali estimează că până în 2015 vor fi descărcate, în toată lumea, aproape 100 de miliarde de aplicații mobile, iar piața globală va ajunge la 25 de miliarde $.

“În privința aplicațiilor, România este la început de drum, atât în ceea ce privește consumul de aplicații, cât și în ceea ce privește dezvoltarea de aplicații pentru end-useri și marketeri. Aplicațiile mobile dezvoltate pentru piața românească generează vânzări absolut marginale, peste 90% dintre utilizatori preferând să descarce doar aplicații gratuite.”, spune Maia Novolan, director general Syscom Digital, agenție de marketing mobil și interactiv care utilizează aplicații mobile de ultimă generație în campanii de comunicare.

La nivel global se așteaptă ca aplicațiile mobile să genereze venituri semnificative; utilizatorii ar putea cheltui, până la sfârșitul acestui an, 16 miliarde $ pentru aplicații folosite pe platforme mobile. Aproximativ 2.000 de aplicații sunt introduse în ecosistemul smartphone-urilor în fiecare zi, iar în prezent numărul total a ajuns la circa un milion de aplicații în platformele Apple, Android, BlackBerry și Windows.

În Appstore găsim la ora actuală peste 400 de aplicații românești și un număr aproape similar de aplicații îl găsim și pe piața dedicată platformelor Android. Numărul acestora crește de la zi la zi și se estimează că până la sfârșitul anului vor fi de cinci ori mai multe decât în prezent. Dacă la partea de dezvoltare România a reușit întotdeauna să recupereze din startul întârziat, în privința consumului lucrurile stau altfel. Avem și vom avea multe aplicații, însă nu avem consumatori. Piața trebuie educată, consumatorii trebuie adaptați la tehnologie și toate acestea necesită timp.

Totodată, aplicațiile vor accelera și vânzările de publicitate mobilă. Strategiile de monetizare de tipul „free to download”, precum publicitatea sau achiziționarea „in-app”, vor fi tot mai vizibile în campaniile internaționale și vor fi promovate probabil de anul acesta și de către furnizorii români, consideră Maia Novolan. Companiile multinaționale și-au mărit în ultimii doi ani bugetele de marketing alocate canalelor mobile și experimentează aplicații de ultimă oră, pentru a concretiza rapid oportunități imediate de marketing și pe termen mediu de vânzări. Se estimează că în 2012 cheltuielile globale pe publicitate mobilă vor atinge 7,5 miliarde $.

Printre cele mai descărcate aplicații mobile la nivel global (conform Distimo, companie specializată pe monitorizarea aplicațiilor mobile) se numără jocul Angry Birds, Facebook și Skype pentru platformele mobile, Google Maps sau alte aplicații bazate pe Google Maps, iBooks etc. Rețelele de socializare sunt cele mai folosite aplicații mobile în România. Urmează aplicațiile utilitare și de informare și cele pentru jocuri și divertisment, fiind dificil să precizăm care dintre cele două categorii urmează imediat pe podium și care rămâne pe locul trei. “Cele mai descărcate aplicații sunt evident jocurile. De altfel acestea sunt și cele care populează în cea mai mare proporție platformele mobile. În privința altor tipuri de aplicații, de regulă acestea sunt doar o altă formă cu același conținut, practic o replică simplificată a website-ului clasic. Ca de fiecare dată, brandurile mari vor fi cele care, prin intermediul agențiilor și furnizorilor de tehnologie, vor fi conectate la ultimele dezvoltări în materie și vor ieși din rând, câștigând admirația și loialitatea consumatorilor prin aplicații inovative, demarând procesul de educare a consumului de aplicații.”, consideră Maia Novolan.

Una dintre cele mai importante firme de consultanță și cercetare IT din lume, Gartner Inc., a publicat recent un studiu despre tendințele pe piața globală de aplicații mobile în 2012.

Dintre acestea, cea mai vizibilă și printre utilizatorii români este conectarea la rețelele sociale optimizate pentru platformele mobile, care reprezintă la ora actuală categoria de aplicații mobile cu cea mai rapidă creștere printre consumatori. Platformele sociale atrag un trafic uriaș, depozitând mesaje, e-mail-uri, clipuri video, fotografii, jocuri și multe alte elemente de comunicare, în cantități impresionante. Reprezentanții Gartner arată că procesul de adoptare a rețelelor sociale în mainstream face progrese, iar site-urile globale de socializare vor fi tot mai orientate către livrarea de servicii în parteneriat cu terțe părți, putând deveni furnizori de baze de date și informații despre utilizatori, care să fie folosite mai departe de marketeri în personalizarea și targetarea mesajelor comerciale. „Încă de anul trecut, de când am lansat prima aplicație Facebook din România care permite înscrierea de coduri în campanii promoţionale, erau activi peste 2,5 milioane de utilizatori ai rețelei.”, specifică Maia Novolan. Astăzi Facebook are peste 4,7 milioane de utilizatori în România, iar în ultimul an numărul celor care intră în rețea de pe platformele mobile s-a dublat, conform operatorilor de telefonie mobilă.

O altă tendință menționată de Gartner este extinderea aplicațiilor pentru comerțul mobil. Reprezentanții companiei se așteaptă ca în următoarele 24 de luni să fie puse în aplicare funcții mobile unice, precum posibilitatea utilizatorului de a adăuga produse în căruciorul electronic prin simpla lor fotografiere în magazinul fizic. „În România comerțul mobil evoluează cu pași mici, iar în prezent este mai degrabă o extensie a comerțului online. În privința comerţului electronic, creșterea va fi menţinută, însă nu spectaculoasă. Pentru români, mersul tradițional la cumpărături rămâne important, reprezentând inclusiv o modalitate de a-și petrece timpul liber. De aceea nu putem vorbi deocamdată de comerț electronic în adevăratul sens al cuvântului, putem vorbi mai degrabă de vânzări electronice. Pe termen lung însă, magazinele virtuale vor avea mult de câştigat din prezenţa acestora în social media. Totuși va trece mult timp până când magazinele virtuale mobile românești vor integra instrumente de recunoaștere a imaginilor și vor facilita cumpărarea doar printr-un click pe imagine.”, consideră reprezentanta Syscom Digital. În România peste 37% din populația online face comerț electronic. Comparativ, în Marea Britanie, Danemarca și Germania, procentul depășește 70%.

Alte tendințe fac referire la aplicații mobile care, în baza unei căutări preponderent vizuale, permit utilizatorilor să acționeze instant: să dea un telefon pentru a face o rezervare, să cumpere un bilet, să plaseze o comandă etc.

În România aria de propagare a inovației mobile la nivelul consumatorului este însă redusă, motiv pentru care agențiile specializate nu investesc în cele mai avansate aplicații. Spre exemplu, sunt foarte puțini utilizatori români (sub 0,5%) care au vizualizat reclame pe telefonul mobil şi care finalizează acţiunea ajungând la achiziţionarea unui produs sau serviciu. Sunt încă puţini cei care folosesc telefonul mobil ca pe o platformă multimedia pentru a face achiziţii, pentru a comunica în social media, pentru a vizualiza content, pentru a interacţiona cu brandurile prin intermediul unei aplicaţii etc.

„Este evident că advertiserii mobili din România nu au ajuns în faza în care să implementeze la scară mare locală orice inovaţie lansată la nivel global. S-au depășit însă etapele de început în privința câtorva elemente esențiale pe viitor: versiuni mobile ale paginilor web, aplicaţii interactive pe Facebook, comunicarea personalizată bidirecţională prin SMS, aplicaţii de brand pentru device-urile mobile. Totodată s-au făcut primii pași în direcția publicității mobile de tip «rich-media», a QR codurilor și a aplicațiilor de tip «realitate augmentata» (AR) .”, concluzionează Maia Novolan.

Bucuresti, 20.04.2012

{mosloadposition user9}

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *