Arata un studiu realizat de BBDO Worldwide
Deşi aparent fac alegeri foarte clare în ceea ce priveşte produsele folosite, românii nu pun un accent mare pe mărcile alese
BBDO Worldwide a realizat un studiu la nivel internaţional privind ritualurile şi importanţa acestora în viaţa noastră de zi cu zi. Studiul a fost realizat la începutul anului 2007 şi a avut ca scop o mai bună înţelegere a ritualurilor şi a locului pe care acestea îl au în viaţa oamenilor. Intitulat “BBDO – Maeştrii ritualului” (BBDO – The Ritual Masters), studiul este unul dintre cele mai vaste proiecte de cercetare realizate vreodată de BBDO. Cercetarea a fost realizată în 26 de ţări (printre care se numără America, Brazilia, China, Danemarca, India, Indonezia, Rusia, Franţa, Germania, Mexic, Marea Britanie, România etc), pe un eşantion de peste 5.000 de persoane şi a presupus 2.500 de ore de documentare, cu implicarea unei echipe vaste de psihologi, nutriţionişti şi sociologi. În România, studiul a fost realizat de Graffiti BBDO în colaborare cu agenţia de cercetare Mercury Research, pe 6 grupe de vârste: sub 18 ani, 18-27 ani, 28-35 ani, 36-47 ani, 48-59 ani, 60-70 şi peste 70 de ani, eşantionul investigat fiind reprezentativ pentru populaţia urbană, cu o marjă de eroare de 3,7%.
„Ne-am concentrat asupra aspectelor comportamentale, atât pentru că acestea reprezintă o sursă de insight-uri, cât şi pentru că ne ajută într-o mai bună definire a obiectivelor şi strategiilor pe care le concepem pentru clienţii nostri. Ideea este să privim ritualurile ca fiind o parte importantă din viaţa consumatorilor, pentru a înţelege mai bine cine sunt aceştia, cum acţionează şi cum putem integra mărcile clienţilor noştri în viaţa lor. De obicei ne uităm la comportamente prin „lentilele” unui brand sau ale unei categorii de branduri. Acest studiu reprezintă un „o lupă”. Nu o alternativă”, declară reprezentanţii BBDO.
Printre activităţile din rutina de dimineaţă ale românilor, se remarcă la toate categoriile de vârstă intervievate ca fiind esenţiale spălatul dinţilor, duşul, micul dejun, aşa cum era şi de aşteptat. În schimb, spre deosebire de toate naţionalităţile chestionate, indonezienii obişnuiesc să se spele pe dinţi dimineaţa într-un procent foarte mic, de doar 52%.
50% dintre româncele cu vârste între 18-47 de ani se fardează şi se coafează dimineaţa, în timp ce 50% dintre bărbaţii cu vârste între 18-27 de ani şi 80% din cei cu vârste între 48-59 de ani consideră bărbieritul ca fiind un aspect esenţial. Pe lângă activităţile necesare la fiecare început de zi, 60% dintre femei obişnuiesc să pregătească micul dejun pentru familie şi 40% aleg să stea de vorbă cu membrii acesteia. Cât despre bărbaţi, peste 50% alocă o perioadă importantă de timp discuţiilor cu familia în prima parte a zilei.
În plus, doar în rândul tinerilor se remarcă o predilecţie pentru accesarea internetului astfel: 90% din cei cu vârste sub 18 ani şi 33% din cei cu vârste între 18-27 ani îşi verifică în fiecare dimineaţă e-mailul şi accesează Yahoo Messenger pentru a comunica cu cineva. Presa scrisă şi TV-ul sunt preferate în aceasta perioadă a zilei mai mult de către persoanele mai vârstnice, de peste 48 de ani.
Spre deosebire de România, în Japonia Internetul este accesat într-un procent foarte ridicat, de 64%, de către persoanele mai în vârstă.
75% dintre români mănâncă acasă cu regularitate, de cel puţin 7 ori pe săptămână. Din aceştia, aproximativ 60% nu au mâncat niciodată singuri, ci împreună cu familia acasă, spre deosebire de locuitorii Arabiei Saudite care mănâncă în proporţie de 12% în maşină, în timp ce 24% dintre indonezieni iau masa la locul de muncă. Cât despre tinerii români, aceştia mănâncă acasă frecvent în proporţie de 70%. Românii frecventează restaurantele destul de rar, doar 22% din români mănâncă de 1-2 ori la restaurant într-o săptămână.
Seara, 60% din români şi-o petrec tot în mijlocul familiei, fie stând de vorbă, fie pur şi simplu uitându-se la televizor împreună cu membrii familiei. Dintre aceştia, 55% sunt tineri cu vârste până în 27 de ani. Printre activităţile de fiecare seară se numără cele standard, precum duşul, spălatul dinţilor şi cina, pentru toate categoriile de vârstă, precum şi accesarea Internetului, dar mai ales la tinerii până în 18 ani.
Chestionaţi referitor la rutina vieţii sexuale, aproximativ 80% dintre respondenţii cu vârste între 18-35 de ani au declarat că în general practică sexul spontan, nu fac sex în aceleaşi zile ale săptămânii şi nici la aceleaşi ore, la fel şi 60% dintre cei cu vârste cuprinse între 48-59 de ani. La polul opus, chinezii admit că preferă să practice sexul „programat”, în proporţie de 41%.
Despre produsele folosite, 90% dintre fete şi 70% dintre băieţii sub 18 ani au declarat că folosesc aproape aceleaşi produse când se pregătesc dimineaţa, loialitatea faţă de mărci scăzând proporţional cu vârsta.
Cei care se simt cei mai dezamăgiţi când remarcă lipsa unui produs de care au nevoie dimineaţa sunt tinerii sub 18 ani, în proporţie de 90%, în timp ce restul respondenţilor se simt cel mult uşor iritaţi în situaţii de genul acesta sau chiar deloc deranjaţi.
Concluzii:
Contrar aparenţelor, cercetările au scos la iveală faptul că brandul nu are o importanţă foarte mare în viaţa românilor, în oricare grupă de vârstă (din cele şase studiate) s-ar afla ei.
În primul rând, un element esenţial în încercarea de a motiva această slabă afecţiune ar fi faptul că românii nu au, în general, o viaţă foarte ordonată. Foarte puţine din activităţile pe care le efectuează în timpul unei zile se desfăşoară conform unui plan riguros. Deşi atât la începutul zilei, cât şi către finalul ei majoritatea respectă o anume rutină, ea nu s-ar încadra foarte bine în conceptul de “ritual”. În plus, românii nu au obiceiul să stabilească anumite date pentru a face anumite lucruri (întâlnirile cu prietenii sau cu familia). Foarte multe elemente din vieţile lor stau sub semnul întâmplării, al spontaneităţii.
Majoritatea românilor chestionaţi nu s-au arătat a fi foarte dezamăgiţi atunci când le lipseşte un anumit produs. Dimpotrivă, pentru foarte mulţi dintre ei, un produs e un simplu produs (nu o marcă, un brand), care poate fi lesne înlocuit. Spre deosebire de români, restul populaţiilor intervievate au declarat în proporţie de 89% că se bazează pe aceleaşi branduri în rutina de zi cu si, şi 3 din 4 din respondenţii la nivel internaţional se declară dezămagiţi şi iritaţi când acest ritual le este intrerupt.
“Rezultatele cercetării subliniază faptul că piaţa românească este încă populată, din punctul de vedere al consumatorului anului de graţie 2007, mai degrabă de produse decât de branduri… Venită ca un duş rece, concluzia ar trebui să îndemne pe toţi cei – tot mai numeroşi – care pretind că fac „branding” la mai multă consecvenţă şi relevanţă în construcţiile lor, prea frecvent artificiale şi neverosimile”, spune Sorin Psattta, Strategy & Research Director Graffiti BBDO.
Deşi în general legăturile dintre români şi mărci sunt destul de slabe, se pare că femeile tind să fie mai fidele în această privinţă decât bărbaţii (lucru care poate fi observat cu precădere la femeile cu vârste până în 36 de ani). Motivul principal care le face însă pe acestea să nu mai acorde aceeaşi importanţă mărcilor pe măsură ce înaintează în vârstă este rolul crescând pe care familia începe să îl ocupe în viaţa lor (majoritatea femeilor intervievate, cu vârste de peste 36 de ani, sunt căsătorite, au copii şi îşi dedică o mare parte din timp familiei).
Totuşi, după vârsta de 36 de ani, şi relaţiile bărbaţilor cu mărcile încep să se mai consolideze, deşi în general aceste relaţii stau sub semnul inconsecvenţei.
„Cred că acesta este factorul esenţial care îi face pe români să nu manifeste o loialitate ridicată faţă de mărci/ produse: faptul că acestea sunt încă departe de ceea ce se întâmplă în spaţiul domestic, spaţiu foarte important pentru consumatorul autohton. În plus, românii se dovedesc a fi reticenţi şi la accesarea mediului online, doar cei cu vârste sub 27 de ani accesează frecvent Internetul – în concluzie, tind să respingă sau cel puţin să acorde o mică atenţie informaţiilor care vin din afara mediului familial”, mai spune Sorin Psatta.
{mosloadposition user10}
