Interesul românilor faţă de canalele media obişnuite a suferit modificări semnificative în ultimii 10 ani. Televiziunea, radioul şi presa scrisă se confruntă cu o tendinţă de descreştere a interesului publicului. Internetul este singurul canal câştigător, clasându-se în 2015 pe poziţia a treia în consumul de media, după TV şi panotaj. Panotajul, un mediu de expunere al mesajelor publicitare şi nu un purtător de conţinut media, înregistrează o evoluţie constantă.
Dacă în 2005 48% din populaţia oraşelor citea zilnic cel puţin o publicaţie tipărită, în prezent cititorii nu depăşesc 13% din populaţie. O scădere semnificativă a consumului zilnic este evidentă şi în cazul radioului – de la 59% la 36% din populaţie, în cazul TV-ului descreşterea fiind de 13 procente, de la 89% la 76%. Interesul oamenilor s-a canalizat către internet, utilizatorii zilnici crescând de 5 ori în ultimii 10 ani şi atingând 56% în 2015 în mediul urban. Panotajul este cel care nu a suferit modificări în ultimii 10 ani, el fiind influentat doar de obiceiurile oamenilor zilnice de călătorie, care s-au menţinut constante.
Dacă ar fi să analizăm consumul de media sub aspectul accesării conţinutului media şi nu al accesului la un anumit canal/platformă de expunere, probabil o abordare mai adaptată situaţiei prezente, analiza ar trebui efectuată asupra numărului de oameni ce consumă conţinut scris, audio sau video. Internetul a asimilat în timp conţinut scris, audio sau video de pe celelalte medii, adăugând prin facilităţile de accesibilitate şi interactivitate ale platformei ingredientele necesare succesului. O astfel de abordare va schimba paradigma actuală de măsurare media şi va fi probabil efectuată doar sub presiunea unor jucători globali foarte puternici, fie ei de partea celor ce investesc în publicitate sau de partea creatorilor de conţinut, deţinătorilor de spaţiu publicitar.
Pentru a avea o înţelegere completă a fenomenului expunerii oamenilor la diversele canale media, procentul de oameni expuşi la fiecare canal poate fi analizată în paralel cu evoluţia timpului de expunere pentru fiecare canal media. Analiza are la bază timpul pe care oamenii declară că îl petrec accesând/fiind expuşi fiecărui canal media, şi nu provine din studii de măsurare pasive a acestor timpi de expunere. Astfel, indicatorul poate fi mai subiectiv în evaluarea concretă a timpului, dar relevă percepţia oamenilor, timpul pe care ei îl alocă în mod conştient fiecărui mediu în parte. Pentru comparabilitatea rezultatelor am analizat timpii medii raportat la întreaga populaţie urbană pentru toate mediile.
Şi în acest caz, cea mai spectaculoasă evoluţie o înregistrăm în cazul Internetului. Dacă acum 10 ani timpul mediu petrecut pe Internet era de 30 de minute pe zi, acum acesta depăşeşte 3 ore, la egalitate cu TV-ul. Dacă am analiza timpul mediu doar pentru utilizatorii de Internet, media ar trece de 280 de minute zilnic, mai mult chiar decât timpul mediu petrecut de oameni în exterior, expuşi la panotaj. Tendinţele observate în ceea ce priveşte numărul oamenilor ce accesează un mediu se menţin şi în cazul timpului zilnic petrecut accesând respectivul canal, dar descreşterea este mai atenuată în cazul TV-ului şi Radioului. Şi în acest caz panotajul este mediul cel mai constant în ultimii ani. Cu o medie ce depăşeşte 4 ore zilnic petrecute în afara clădirilor panotajul a fost şi rămâne mediul la care oamenii sunt expuşi cea mai mare durată pe parcursul unei zile. In ultimii 10 ani se observă o creştere uşoară a timpului mediu zilnic petrecut în afara clădirilor, aceasta provinind în special de la zilele de sfârşit de săptămână, pentru care timpul mediu petrecut în aer liber de către români în 2015 a crescut cu 22 de minute în medie/zi faţă de 2005.
Investiţiile în publicitate urmăresc interesul publicului faţă de canalele media
Analizând evoluţia distribuţiei investiţiilor bugetelor de publicitate pentru fiecare canal media de-a lungul ultimilor 10 ani se observă fluctuaţii majore în cazul internetului şi presei scrise şi evoluţii moderate în cazul celorlalte canale.
Conform datelor publicate în cadrul Media Fact Book, analizând bugetele nete ale investiţiilor în publicitate, cota ce revine Internetului este în prezent este de 17%, faţă de 1% în 2005. În cazul presei scrise cota scade de 5 ori, de la 24% în 2015 la 5% în prezent. TV-ul deţine cea mai mare cotă a bugetelor de publicitate, crescând până la 64% în prezent, în timp ce panotajul descreşte până la 8% iar Radioul se menţine aproape constant la 6% din piaţă.
Analizând evoluţia accesului oamenilor la diversele canale media şi pe cea a investiţiilor în publicitate, observăm că în general există o corelaţie între cei doi indicatori. Analizând la nivelul anului 2015 ponderea timpului de expunere la fiecare canal din totalul timpului mediu zilnic petrecut de o persoană pe cele 5 canale, şi procentul investiţiilor în publicitate, observăm că TV-ul este cel ce deţine cea mai favorabilă poziţie, în timp ce panotajul pe cea mai defavorabilă. Comparând aceste procente şi cu exemplele altor ţări, aparent în România înregistrăm o pondere mare a investiţiilor în TV şi una mică a celor în presa scrisă, la valori similare ale cotelor timpilor medii cu cele înregistrate în alte ţări.
