free download 78 travel guides written by experts

Consumatorii europeni nu anticipeaza o redresare economica rapida

Concluziile studiului GfK Climatul de consum Europa şi SUA pentru al treilea trimestru al lui 2012

În lunile de vară, Uniunea Europeană (UE) a avut de înfruntat noi surse de incertitudine. În primul rând, ratele dobânzilor pentru obligaţiunile spaniole şi italiene au crescut puternic. În al doilea rând, a fost o vreme neclar dacă Germania va trebui să părăsească fondul de salvare Mecanismul European de Stabilitate (MES) ca urmare a unei plângeri depuse la Curtea Constituţională Federală. Şi în al treilea rând, multe ţări europene continuă să se îndrepte spre recesiune. Ca urmare, în întreaga Europă, consumatorii reacţionează cu tot mai multă incertitudine. Valorile indicatorilor pentru aşteptările privind starea economiei şi veniturile, precum şi pentru dorinţa de cumpărare, au scăzut considerabil în aproape toate ţările incluse în studiu. Acestea sunt concluziile studiului GfK Climatul de consum Europa şi SUA, care oferă o privire de ansamblu asupra evoluţiei aşteptărilor privind starea economiei şi veniturile, şi a dorinţei de cumpărare, în rândul consumatorilor din 12 ţări europene şi din SUA.

Europa a avut o vară fierbinte. Criza din Grecia s-a înrăutăţit din nou, iar Spania şi Italia s-au văzut obligate să plătească rate ale dobânzilor din ce în ce mai mari pentru obligaţiunile lor guvernamentale. În cele din urmă, Banca Centrală Europeană (BCE) a reuşit să liniştească pieţele anunţând că va cumpăra obligaţiuni guvernamentale din ţările aflate în centrul crizei în volum nelimitat. Condiţia impusă pentru aceasta a fost ca ţara să ceară ajutor de la Mecanismul European de Salvare (MES), şi să implementeze măsurile de austeritate şi reformele impuse de troica formată din Comisia Europeană (CE), Banca Centrală Europeană (BCE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI). Un alt factor cauzator de incertitudine a fost plângerea depusă la Curtea Constituţională Federală privind participarea Germaniei la finanţarea MES. Toate ţările europene au respirat uşurate atunci când Curtea şi-a anunţat decizia de a respinge plângerea, şi a declarat că Germania îşi poate continua participarea.

Situaţia economică generală din majoritatea ţărilor europene nici nu s-a deteriorat cu adevărat în lunile de vară, nici nu a înregistrat vreo îmbunătăţire propriu-zisă. Consumatorii se aşteaptă în continuare ca puterea economică să scadă şi mai mult. Şomajul a crescut şi el, din nou, în aproape toate ţările, media la nivel de Europa fiind acum de circa 11 procente. Guvernele continuă să încerce să îşi aducă deficitele de stat sub control prin măsuri stricte de austeritate, inclusiv prin mărirea impozitelor. În statele aflate în centrul crizei, aceasta determină, într-o măsură tot mai mare, populaţia să organizeze proteste. Mulţi consumatori nu pot face faţă altor reduceri, şi nu sunt de acord să împartă povara măsurilor luate de guvernele lor fără certitudinea că acestea le vor ameliora situaţia.

SUA: americanii îşi păstrează optimismul în ciuda economiei slăbite

Până în prezent, SUA nu a revenit pe direcţia creşterii economice. În condiţiile unor date statistice economice în fluctuaţie de la o lună la alta, problema numărul unu rămâne nivelul ridicat al şomajului, care continuă să se situeze la circa opt procente. Este o valoare mai mică decât la începutul anului. Mulţi americani însă – îndeosebi cei din grupurile cu vârste mai mari – au renunţat pur şi simplu să îşi mai caute un loc de muncă. Experţii anticipează că, în anul care urmează, economia va creşte cu între 2,5 procente şi 3 procente, însă această creştere nu este suficientă pentru a da impulsul necesar pieţei muncii. Ca urmare, Banca Federal Reserve, banca centrală a Americii, a propus un program de anvergură pentru revitalizarea economiei americane. Banca va cumpăra lunar, pentru o perioadă nelimitată de timp, titluri de creanţă în valoare de 40 de miliarde USD. Aceasta până când situaţia de pe piaţa muncii va prezenta semne de ameliorare susţinută. În plus, banca centrală nu va mări rata dobânzii maxime, situată în prezent practic la zero, până cel mai devreme la jumătatea lui 2015. Iniţial, se preconiza că această acţiune va avea loc la sfârşitul lui 2014. Banii injectaţi de Fed în piaţă pe această cale vor contribui la asigurarea de credite ieftine pentru firme şi gospodării, urmărindu-se astfel stimularea economiei. Însă, dacă obiectivul SUA este depăşirea crizei economice pe termen mai lung, aceasta se va vedea obligată să implementeze modificări structurale dureroase în economie.

Contrar a ceea ce s-ar putea anticipa în lumina datelor economice modeste, consumatorii americani devin tot din ce în ce mai siguri pe sine. Toţi cei trei indicatori au înregistrat o creştere în ultimele trei luni. Situat la 33 de puncte în septembrie, indicele aşteptărilor privind starea economiei a înregistrat, de departe, cea mai ridicată valoare de când a fost introdus pentru prima dată în martie 2011. Numai în perioada august – septembrie, indicele a crescut cu 11,5 puncte. La 23,8 puncte, indicele aşteptărilor privind veniturile a crescut cu circa 9 puncte comparativ cu iunie. Toate acestea au afectat pozitiv dorinţa de cumpărare a consumatorilor americani, care a înregistrat şi ea o creştere de circa 9 puncte, ajungând la nivelul actual de -0,2 puncte. Această opinie pozitivă despre situaţia personală coincide cu o evaluare tot mai optimistă a politicii actuale. Într-un studiu realizat de AP şi GfK, un număr semnificativ mai mare de consumatori decât acum un an şi-au exprimat opinia că ţara se îndreaptă în direcţia bună. În timp ce în august 2011 numai 21 de procente împărtăşeau această opinie, cifra este acum de 42 de procente. Pe când cu un an în urmă 75 de procente adoptau opinia opusă, în prezent numai 48 de procente fac aceasta.

Aşteptările privind starea economiei:       33,0 puncte       Medie: 12,6 puncte
Aşteptările privind veniturile:                       23,8 puncte       Medie: 20,1 puncte

Dorinţa de cumpărare:                                 -0,2 puncte        Medie: -6,3 puncte

România: pesimism în ciuda cifrelor economice acceptabile

Anul acesta, se anticipează că produsul intern brut (PIB) al României va creşte cu 0,5 procente. Şomajul este scăzut, situându-se sub cinci procente. Economia şi moneda trebuie să se stabilizeze treptat. România este a doua cea mai săracă ţară din UE. În perioada verii, preşedintele şi primul ministru s-au luptat pentru putere. Această luptă a culminat cu un referendum organizat pentru demiterea preşedintelui, invalidat din cauza numărului mic de votanţi. Aceste evenimente au afectat în mod clar starea de spirit a populaţiei. Gradul mic de încredere în elita politică deja existent a scăzut din nou. Încrederea că politicienii vor stabiliza economia României şi o vor dirija spre creştere pe termen lung a scăzut. În general, 73% din populaţie consideră că situaţia economică este mai rea decât acum un an.

Aşteptările privind starea economiei: -20,4
Aşteptările privind veniturile: -14,1
Dorinţa de cumpărare: -25,2

Aşteptările privind starea economiei: italienii anticipează o îmbunătăţire

Criza financiară europeană a revenit în forţă la începutul lui septembrie. Ratele dobânzilor de refinanţare în continuă creştere pentru Italia şi Spania au determinat pieţele să speculeze din nou în ce moment una dintre ele va fi nevoită să accepte facilitatea de salvare MES. Reescaladarea crizei a avut de asemenea o influenţă puternică asupra aşteptărilor consumatorilor europeni privind starea economiei. În consecinţă, valoarea indicatorului a scăzut în aproape toate ţările. În septembrie, cele mai coborâte valori se înregistrau în Cehia (-59,8 puncte), Portugalia (-57,1 puncte) şi Spania (-52,0 puncte), în timp ce Germania (-17,3 puncte), România (-20,4 puncte) şi Regatul Unit (-28,8 puncte) ocupă poziţiile cele mai bune.

Recesiunea din întreaga zonă euro face ca germanilor să le fie teamă că ţara lor va fi şi ea afectată împreună cu alte state din UE. Indicatorul a coborât cu trei puncte în iunie, ajungând la -17,3 puncte în septembrie. Până în prezent economia germană a reuşit să reziste, însă creşterea economică a încetinit de fapt în al doilea trimestru. Conform Biroului de Statistică Federală al Germaniei, PIB a crescut cu numai 0,3 procente comparativ cu primul trimestru, după care s-a înregistrat o creştere de 0,5 procente. Slăbiciunea economică a unor ţări europene a cauzat o reducere perceptibilă a exporturilor germane în Europa. Evoluţiile negative din Spania, Italia şi Grecia în special au determinat prăbuşirea exporturilor în aceste ţări. Cu toate că indicatorul s-a stabilizat în septembrie, nu se anticipează deocamdată o redresare completă.

Economia italiană se confruntă cu consecinţele crizei financiare. Se preconizează ca anul acesta PIB să scadă cu 2,4 procente. Şomajul se situează în prezent la 10,6% şi se aşteaptă ca, în cursul acestui an, să crească la peste 12 procente. Deosebit de îngrijorător este şomajul ridicat în rândul tinerilor, aflat în prezent la 32%. În ciuda situaţiei dificile, italienii consideră că, în următoarele câteva luni, economia va înregistra o îmbunătăţire. Motivul este unul singur: Mario Monti. Noul prim-ministru este o rază de speranţă, nu numai pentru italieni, ci şi în străinătate. El a îmbunătăţit reputaţia politicii italiene, ajutând-o să devină mai respectată. Prin luarea măsurilor necesare ca reformele anunţate să fie implementate, el a redat pieţelor financiare încrederea în Italia. Simpla lui promisiune de a aplica întocmai măsurile propuse a fost suficientă pentru a linişti pieţele. Această convingere că Monti va reuşi să scoată Italia din criză este reflectată destul de clar în așteptările consumatorilor privind starea economiei. În iunie, valoarea indicatorului era de -60,2 puncte. De-a lungul verii, aceasta s-a îmbunătăţit cu circa 26 de puncte, ajungând la nivelul actual de -33,6 de puncte.

Şi în Franţa, economia se luptă să facă faţă consecinţelor crizei financiare europene. Pentru a treia oară consecutiv, PIB a înregistrat o creştere zero. Situat la circa 11 procente, şomajul este ridicat, chiar şi pentru Franţa. În august, a fost trecut pragul psihologic semnificativ de trei milioane de şomeri. Guvernul implementează diferite măsuri pentru a încuraja atât economia, cât şi dorinţa consumatorilor francezi de a cheltui bani; în anul care urmează, se preconizează o creştere economică de 0,8 procente. Este clar însă că consumatorii nu cred că aceste măsuri vor avea succes. În septembrie, indicatorul pentru aşteptările privind starea economiei se situa la -40,6 puncte. În iunie, consumatorii francezi erau mult mai pozitivi în evaluarea situaţiei, indicatorul situându-se atunci la -8,2 puncte. Ca şi în multe alte ţări europene, şi francezii cred că economia lor va trebui să sufere o transformare structurală majoră. Costurile aferente forţei de muncă şi deficitul de export trebuie reduse pentru a face economia să redevină, în general, mai competitivă.

Aşteptările privind veniturile: Consumatorii spanioli şi portughezi se confruntă cu un şomaj ridicat şi cu salarii mici

În lumina perspectivelor economice tot mai sumbre, aşteptările consumatorilor europeni privind veniturile au scăzut şi ele în mod considerabil în aproape toate ţările. Măsurile de austeritate şi măririle de impozite impuse de guverne sunt subiecte la ordinea zilei în întreaga Europă. Cele mai mici speranţe în ceea ce priveşte creşterea veniturilor au fost exprimate de consumatorii din Italia (-65 de puncte), Spania (-58,4 de puncte) şi Grecia (-57 de puncte). Cele mai ridicate valori ale indicatorului se înregistrează în Germania (23,9 puncte), Austria (-12,2 puncte) şi România (-14,1 puncte).

De-a lungul verii, criza financiară a revenit în forţă în Spania. După ce ţara ceruse deja un bailout pentru sectorul bancar afectat de criză, se discuta dacă Spania va avea nevoie de un posibil bailout european. Până în prezent, guvernul spaniol a reuşit să evite să facă acest pas, însă pentru ca situaţia să rămână neschimbată, măsurile de austeritate şi reformele trebuie implementate în continuare cu consecvenţă. În consecinţă, în august, aşteptările consumatorilor spanioli privind veniturile, au coborât la cea mai mică valoare înregistrată de la începutul lui 2009. În prezent indicatorul se află la -58,4 puncte. Se pare însă că spaniolii s-au săturat de reforme, care, după părerea lor, nu au făcut până acum altceva decât să înrăutăţească şi mai mult situaţia. Şomajul se situează la circa 25 de procente, rata acestuia fiind de aproape 50 de procente în rândul tinerilor. Creşterea economică a ţării scade în mod constant şi, pentru 2012 în ansamblu, Fondul Monetar Internaţional preconizează o scădere de 1,3 procente.

Dintre ţările care au trebuit să apeleze la un bailout european, Portugalia este considerată a fi, până în prezent, o elevă model. Guvernul a implementat rapid reformele necesare, şi aderă în mod rigid la programul său strict de austeritate. Exporturile sunt surprinzător de stabile şi deficitul de comerţ exterior scade cu rapiditate. Având în vedere faptul că economia portugheză rămâne scufundată în recesiune, troica formată din FMI, BCE şi CE a decis să dea ţării încă un an pentru a-şi realiza obiectivele de deficit. Principalele dificultăţi sunt în momentul de faţă şomajul ridicat, situat la circa 15 procente, şi veniturile mici. Consumatorii portughezi sunt convinşi că această situaţie nu se va îmbunătăţi în viitorul apropiat. Aşteptările privind veniturile au scăzut din nou vertiginos în timpul verii, coborând de la -33,7 puncte în iunie, la -55,4 puncte în prezent. În mod clar, criza persistă în Portugalia mai mult timp decât anticipau consumatorii la jumătatea anului.

De la mijlocul lui 2011, aşteptările privind veniturile s-au îmbunătăţit în România, cu toate că în iulie s-a înregistrat din nou o uşoară scădere. Indicatorul se situează în prezent la -14,1 puncte. El a atins valoarea minimă în iunie 2010, când s-a situat la -72,7 puncte. Se anticipează ca randamentul economic să fie slab anul acesta, preconizându-se o creştere de 0,5%. Aceasta este o poziţie relativ bună comparativ cu multe ţări europene care continuă să lupte cu recesiunea. Şomajul este coborât, la 4,9%, însă tarifele şi salariile sunt printre cele mai mici din UE. Este puţin probabil ca situaţia să se schimbe prea mult în viitor, întrucât, chiar dacă economia evoluează bine, perspectivele de creştere sunt mici. Consumatorii români sunt şi ei foarte conştienţi de situaţie.

Dorinţa de cumpărare: consumatorii bulgari doresc să facă cumpărături

De-a lungul ultimelor câteva luni, ca urmare a scăderii aşteptărilor privind starea economiei şi veniturile, în multe ţări ale studiului dorinţa de cumpărare a scăzut în mod perceptibil. Singurele excepţii sunt Germania, Bulgaria şi Polonia. Cele mai mici valori s-au înregistrat în Italia (-51,5 puncte), Portugalia (-45,8 puncte) şi Grecia (-44,4 puncte). Cei mai dornici să consume rămân în continuare germanii (33,1 puncte), austriecii (19,1 puncte) şi bulgarii (5,2 puncte).

Dorinţa de cumpărare în rândul consumatorilor britanici a scăzut în ultimele luni din nou cu 9,5 puncte, ajungând în prezent la -51,5 puncte. Aceasta este cea mai mică valoare înregistrată din ianuarie 2009. În ansamblu, evaluarea consumatorilor în ceea ce priveşte evoluţiile economice nu a fost niciodată atât de negativă pentru o perioadă atât de lungă de timp. Nici măcar Jocurile Olimpice şi Jubileul de Diamant al Reginei – evenimente majore – nu au reuşit să aibă un impact pozitiv asupra stării de spirit. Şomajul se situează în continuare la circa opt procente, şomajul pe termen lung în special fiind ridicat, o situaţie foarte neobişnuită pentru Regatul Unit. Consumatorii anticipează că va dura destul de mult până când economia se va redresa şi, în consecinţă, sunt precauţi când vine vorba de cumpărături majore. Cu toate că guvernul a anunţat că va continua să sprijine economia şi a lansat proiecte de infrastructură majore, rămâne de văzut, în lunile care urmează, dacă aceste măsuri vor avea efectul scontat.

Bulgaria este una dintre puţinele ţări în care dorinţa de cumpărare a consumatorilor a crescut în septembrie. Indicatorul se situează în prezent la 5,2 puncte, a treia cea mai ridicată valoare înregistrată pentru toate ţările din studiu. Acest lucru se datorează în primul rând faptului că guvernul a anunţat că va plăti pensionarilor compensaţie pentru inflaţie la începutul anului următor, ceea ce ar trebui să contracareze scăderea puterii de cumpărare înregistrată începând din 2008. În al doilea rând, guvernul bulgar intenţionează de asemenea să introducă un nou impozit la începutul anului viitor. Acest impozit, care va fi introdus din ianuarie 2013, va fi pe veniturile din dobânzile câştigate pentru economii bancare. Ca urmare, consumatorii se folosesc de timpul rămas până la încheierea anului pentru a-şi investi banii greu câştigaţi în cumpărături majore, mai degrabă decât să plătească impozite în noul an.

Economia cehă urmează să se micşoreze anul acesta cu un procent. Principalul motiv pentru aceasta este cererea internă slabă. Cu toate că şomajul este constant la un nivel bun, de circa 6,8 procente, venitul real este în scădere. La aceasta se adaugă programul strict de economii al guvernului, care limitează din ce în ce mai mult libertatea financiară a consumatorilor. Dezvoltarea economică în Cehia nu poate ţine pasul cu cea din ţările învecinate, Germania, Austria şi Slovacia. Pe termen scurt spre mediu, consumatorii nu se aşteaptă la o îmbunătăţire a situaţiei, şi ca urmare îşi economisesc veniturile disponibile, în loc să le cheltuiască. Acest lucru este clar reflectat în dorinţa de cumpărare a consumatorilor cehi. Aflată la -38,7 de puncte în septembrie, valoarea indicatorului a atins cel mai coborât nivel din 1996.

Studiul

Aceste rezultate au fost luate din studiul GfK Climatul de consum MAXX, care are la bază interviuri cu consumatori efectuate lunar, la însărcinarea Comisiei Europene, în toate ţările UE. Studiul GfK Climatul de consum Europa asigură o privire de ansamblu asupra evoluţiei aşteptărilor privind starea economică şi veniturile, şi a dorinţei de cumpărare a consumatorilor din Austria, Bulgaria, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, Republica Cehă, România şi Spania. Aceste doisprezece ţări însumează circa 80 de procente din populaţia totală a tuturor celor 27 de ţări ale UE.

*Începând din martie 2011, GfK realizează de asemenea studiul Climatul de consum în SUA. Întrebările sunt identice celor ale studiului realizat în Uniunea Europeană. Având în vedere seriile în timp relativ scurte disponibile, datele nu pot fi standardizate. În consecinţă nu este posibilă fixarea unei medii pe termen lung la 0.

Distribuţia lunară a interviurilor pe ţările studiate este următoarea:
Austria 1.500

Bulgaria 1.000

Franţa 3.300

Germania 2.000

Grecia 1.500

Italia 2.000

Polonia 1.000

Portugalia 2.100

Regatul Unit 2.000

Republica Cehă 1.000

România 1.000

Spania 2.000

S.U.A. 1.000

Pentru informaţii adiţionale, luaţi legătura cu: Rolf Bürkl, tel. +49 911 395-3056, rolf.buerkl@gfk.com.

Tabelul de mai jos prezintă o vedere de ansamblu asupra indicatorilor individuali:


Aşteptările privind starea economiei

Acest indice are la bază următoarea întrebare adresată consumatorilor: „Cum credeţi că va evolua situaţia economică generală în următoarele 12 luni?” (se va îmbunătăţi considerabil – se va îmbunătăţi uşor – se va menţine aproximativ la acelaşi nivel – se va înrăutăţi uşor – se va înrăutăţi considerabil – nu ştiu)

Aşteptările privind veniturile

Acest indice are la bază următoarea întrebare adresată consumatorilor: „Cum credeţi că va evolua situaţia financiară a gospodăriei dumneavoastră în următoarele 12 luni?” (se va îmbunătăţi considerabil – se va îmbunătăţi uşor – se va menţine aproximativ la acelaşi nivel – se va înrăutăţi uşor – se va înrăutăţi considerabil – nu ştiu)

Dorinţa de consum şi de cumpărare

Acest indice are la bază următoarea întrebare adresată consumatorilor: „Credeţi că este recomandabil să efectuaţi cumpărături majore în momentul de faţă?” (da, momentul este favorabil – momentul nu este nici deosebit de favorabil, nici deosebit de nefavorabil – nu, momentul nu este favorabil – nu ştiu)

Nuremberg / Bucuresti, 16.10.2012

{mosloadposition user9}

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *