Find your $100k business idea in 10 days and get the first clients fast

Comisia propune norme mai clare in materie de drepturi de proprietate

pentru cele 16 milioane de cupluri internationale din Europa

Ce se întâmplă cu casa dumneavoastră dacă divorțați și soțul/soția este de altă cetățenie? Ce se întâmplă cu contul bancar comun dacă soțul/soția decedează? Ce se întâmplă în aceste cazuri dacă dumneavoastră și soțul/soția aveți aceeași cetățenie, însă aveți bunuri sau conturi bancare în străinătate? În Europa sunt aproximativ 16 milioane de cupluri internaționale și cel puțin 650.000 dintre acestea se confruntă cu aceste întrebări în fiecare an, în momentul când căsătoria sau acordul lor de parteneriat încetează. Cetățenii pierd timp și bani încercând să înțeleagă ce lege se aplică în cazul lor și ce instanță este competentă să îi ajute. Divergențele dintre legislațiile celor 27 de state membre ale UE creează premisele pentru căutarea instanței celei mai favorabile („forum shopping”) sau pentru ca partea mai activă să se precipite la instanța favorabilă acesteia, în detrimentul părții adverse („precipitarea în instanță”). Acest lucru se întâmplă când unul dintre soți – în general cel cu o situație materială mai bună – sesizează rapid instanța unde consideră că va obține cea mai profitabilă hotărâre. Prin urmare, Comisia Europeană propune norme la nivelul UE care să clarifice din punct de vedere juridic drepturile de proprietate în cazul căsătoriilor internaționale sau a parteneriatelor înregistrate legal care au o dimensiune internațională. Cele două propuneri de regulamente ar urma să ajute cuplurile să identifice legea aplicabilă în materie de drepturi de proprietate, precum și instanța competentă. Regulamentele prevăd, de asemenea, norme în ce privește recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești având ca obiect bunurile cuplurilor, în toate statele membre ale UE, printr-o procedură unică. Aceste propuneri sunt primele rezultate concrete ale Raportului Comisiei privind cetățenia din octombrie 2010 (IP/10/1390 și MEMO/10/525), în care s-au subliniat cele 25 de obstacole majore cu care europenii se confruntă încă, în practică, în viața de zi cu zi. Propunerile de astăzi sunt etapa următoare, din punct de vedere logic, după acordul rapid de anul trecut asupra legislației UE privind stabilirea cărui set de norme naţionale se aplică în cazurile transfrontaliere de divorț (IP/10/347 și MEMO/10/695).

„Decesul soțului/soției sau divorțul sunt momente deosebit de dificile pentru oricare dintre noi. Cetățenii nu ar trebui să mai fie împovărați și cu proceduri administrative sau juridice complicate, care implică timp și bani”, a declarat vicepreședintele Viviane Reding, comisarul UE pentru justiție. „Întrucât din ce în ce mai mulți cetățeni se îndrăgostesc, apoi se căsătoresc sau încheie parteneriate transfrontaliere, trebuie să adoptăm norme mai clare prin care să se stabilească modul în care bunurile comune vor fi împărțite în caz de deces sau divorț. Propunerile de astăzi vor contribui la un climat de securitate juridică și vor facilita procesul complicat de diviziune a bunurilor comune, indiferent de locul în care ele sunt situate în Europa. Acestea sunt vești bune atât pentru cuplurile internaționale, cât și pentru conturile lor bancare: prin noile dispoziții se pot face economii de aproximativ 400 de milioane de euro pe an, din ceea ce reprezintă costuri suplimentare.”

Cetățenii așteaptă un set clar de norme pentru a ști ce instanță este competentă să le soluționeze cauza și ce lege ar trebui să se aplice bunurilor proprii. Prin propunerile de astăzi, Comisia dorește să aducă un climat de securitate juridică în viața de zi cu zi a cuplurilor internaționale. După noile dispoziții UE adoptate anul trecut – care permit cuplurilor internaționale să decidă ce lege li se aplică în caz de divorț – etapa următoare este să se clarifice normele care reglementează drepturile de proprietate ale cuplurilor internaționale.

Comisia propune două regulamente separate: unul pentru punerea în aplicare a normelor în cazul cuplurilor căsătorite („proprietate matrimonială”) și unul în cazul parteneriatelor înregistrate („proprietate patrimonială”). Căsătoria este o instituție recunoscută în toate cele 27 de state membre ale UE. În cinci state, căsătoria este permisă atât între persoane de sex diferit, cât și între persoane de același sex (în Olanda din 2001, Belgia din 2003, Spania din 2005, Suedia din 2009 și Portugalia din 2010). Parteneriatele înregistrate reprezintă o instituție juridică mai recentă, recunoscută în 14 state membre ale UE (Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Luxemburg, Republica Cehă, Marea Britanie, Slovenia, Suedia[1], Olanda și Ungaria). Toate aceste 14 state permit cuplurilor de același sex să își înregistreze parteneriatele, iar Belgia, Franța, Luxemburg și Olanda permit acest lucru şi cuplurilor de sex diferit.

Ambele propuneri prezentate astăzi sunt imparţiale din perspectiva genului și a orientării sexuale. Acest lucru înseamnă că, de exemplu, o căsătorie între persoane de același sex permisă în temeiul legislației portugheze va fi tratată în același fel ca o căsătorie între persoane de sex opus în conformitate cu propunerea privind regimurile matrimoniale. În același timp, un parteneriat heterosexual poate fi înregistrat în Franța în aceleași condiții ca un parteneriat între persoane de același sex, propunerea privind efectele patrimoniale ale parteneriatelor înregistrate urmând să se aplice ambelor situații.

Propunerile de astăzi nu armonizează și nu modifică dispozițiile naționale de drept material privind căsătoria sau parteneriatul înregistrat, ci au ca obiectiv facilitarea soluționării aspectelor legate de dreptul de proprietate al cuplurilor, în cazurile în care acestea se mută în alt stat membru al UE sau sunt din țări diferite și dețin bunuri în străinătate.

„Dorim să creăm punți între sistemele diferite ale Europei, pentru a facilita viața de zi cu zi a cuplurilor internaționale, însă intenția noastră nu este să instituim uniformitate acolo unde tradițiile sociale și juridice sunt încă în mare măsură diferite și vor continua să fie în mare măsură diferite în viitorul apropiat”, a adăugat astăzi doamna Reding, comisarul UE pentru justiție, cu ocazia prezentării propunerilor la Bruxelles. „Din ce în ce mai multe state membre introduc în legislațiile lor instituția parteneriatului înregistrat. De aceea, Comisia Europeană a decis astăzi să abordeze aspectele de drept internațional privat nu numai în ceea ce privește cuplurile căsătorite, dar şi pentru a consolida securitatea juridică în cazul parteneriatelor înregistrate cu o dimensiune internațională, adoptând prima propunere de regulament UE privind parteneriatele înregistrate.”

Propunerile Comisiei vizează:
– să dea cuplurilor internaționale căsătorite posibilitatea de a alege legea ce se aplică bunurilor comune în caz de deces sau divorț;
– să consolideze securitatea juridică în cazul parteneriatelor înregistrate cu o dimensiune internațională, prin supunerea bunurilor din cadrul parteneriatelor înregistrate, ca regulă generală, legii țării în care a fost înregistrat parteneriatul în cauză;
– să confere un climat de securitate juridică pentru cuplurile internaționale (soți sau parteneri înregistrați) printr-un set coerent de norme care permit identificarea instanței competente și legii aplicabile, pe baza unei ierarhii de factori obiectivi de legătură;
– să sporească gradul de predictabilitate pentru cuplurile internaționale, prin facilitarea procesului de recunoaștere a hotărârilor, deciziilor și actelor autentice pe tot teritoriul UE. Cuplurile vor economisi timp și bani – în medie între 2.000 și 3.000 de euro pe caz. Aceste economii sunt rezultatul faptului că, astfel, cetățenii vor putea grupa mai multe acțiuni judiciare la o singură instanță. De exemplu, prin gruparea procedurii de divorț sau de separare cu procedurile legate de bunurile comune şi sesizarea unei singure instanțe.

Context

Întrucât tot mai mulți europeni locuiesc în altă țară decât cea de origine, există în prezent în UE aproximativ 16 milioane de cupluri internaționale. Din cele 2,4 milioane de noi căsătorii încheiate în 2007, 13% (310.000) au avut un element internațional. În mod similar, 41.000 din cele 211.000 de parteneriate înregistrate în UE în 2007 aveau o dimensiune internațională.

O mare parte dintre aceste cupluri internaționale dețin active – precum bunuri sau conturi bancare – în mai multe state. Ele se confruntă din punct de vedere legal cu incertitudini și costuri suplimentare atunci când își împart bunurile, în caz de divorț, separare legală sau deces. În prezent, cuplurilor internaționale le este foarte greu să știe ce instanțe sunt competente și ce legi se aplică în situația lor și în cazul bunurilor pe care le dețin în comun. Dispozițiile juridice variază în mare măsură de la o țară la alta și duc, câteodată, la situații conflictuale. Procedurile juridice desfăşurate în paralel în state diferite, cazurile complexe și cheltuielile de judecată pe care le implică acestea sunt estimate la 1,1 miliarde de euro pe an. Aproape o treime din aceste costuri ar putea fi economisite dacă propunerile de astăzi vor fi adoptate.

Propunerile trebuie aprobate în unanimitate de Consiliul de Miniştri UE, după consultarea Parlamentului European.

ANEXĂ

1. Căsătoriile internaţionale în UE în 2007

2. Divorţurile internaţionale în UE în 2007

3. Numărul de noi parteneriate civile / înregistrate pe an (Evoluţie)

În 2007, 41.000 din cele 211.000 de parteneriate înregistrate în UE aveau o dimensiune internaţională. 8.500 de cupluri internaţionale înregistrate ca partenere au fost dizolvate prin separare, în timp ce 1.266 s-au încheiat atunci când unul din parteneri a decedat.

Pagini Utile

* Pagina principală de internet a doamnei Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisar pentru justiție:

//ec.europa.eu/commission_2010-2014/reding/index_en.htm

[1] Suedia a abrogat dispozițiile în materie de parteneriate înregistrate atunci când a acceptat căsătoriile dintre parteneri de același sex; parteneriatele înregistrate continuă să existe dacă au fost încheiate înainte de luna mai 2009.

Bucuresti, 16.03.2011

{mosloadposition user9}

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *