free download 78 travel guides written by experts

Comisia prezintă o evaluare a guvernanței economice a UE și lansează o dezbatere despre viitorul acesteia

Comisia prezintă astăzi, 5 februarie, o evaluare a eficacității cadrului de supraveghere economică și lansează o dezbatere publică privind viitorul său.

Cadrul UE pentru supravegherea economică a îndrumat statele membre în eforturile lor de a-și îndeplini obiectivele de politică economică și bugetară.

El a contribuit totodată la o coordonare mai strânsă a politicilor economice, la corectarea dezechilibrelor macroeconomice, la reducerea deficitelor publice și a nivelurilor datoriei publice și a creat condițiile pentru o creștere durabilă și pentru realizarea strategiei Uniunii pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă.

Cu toate acestea, persistă unele vulnerabilități, iar cadrul bugetar a devenit din ce în ce mai complex, fapt care nu încurajează adeziunea la normele pe care le prevede.

guvernanta economica UE

În plus, UE se confruntă cu un context economic care s-a schimbat semnificativ de la momentul instituirii normelor.

Începutul unui nou ciclu politic în Uniune este momentul oportun pentru evaluarea eficacității cadrului actual de supraveghere economică și bugetară, în special a pachetului privind guvernanța economică și a pachetului privind supravegherea și monitorizarea bugetare, Comisia având obligația de a prezenta un raport cu privire la aplicarea acestora.

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv responsabil pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat:
„Normele bugetare comune sunt esențiale pentru stabilitatea economiilor noastre și a zonei euro. Asigurarea stabilității financiare este o condiție prealabilă pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Statele membre au o nevoie vitală de reguli comune pentru a construi încrederea reciprocă necesară aprofundării uniunii economice și monetare.

De la instaurarea normelor inițiale, cadrul a evoluat considerabil și a dat rezultate pozitive. Astăzi, însă, aceste norme sunt percepute ca fiind prea complexe și dificil de comunicat. Așteptăm așadar cu interes o discuție deschisă despre ce a funcționat și ce nu a funcționat și despre modalitățile de a ajunge la un consens cu privire la simplificarea și eficientizarea acestor norme.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat:
„Politicile economice din Europa trebuie să abordeze provocările cu care ne confruntăm în prezent și care, în mod evident, nu sunt cele de acum zece ani. Stabilitatea rămâne un obiectiv-cheie, însă nevoia de a sprijini creșterea și, în special, de a mobiliza imensele investiții necesare pentru combaterea schimbărilor climatice este la fel de presantă.

Totodată, este necesar să sprijinim aplicarea într-o mai mare măsură a politicilor bugetare contraciclice, având în vedere constrângerile tot mai mari cu care se confruntă BCE. În fine, complexitatea normelor face ca discursul „Bruxelles-ului” să fie mai dificil de explicat cetățenilor, iar acest lucru nu ar trebui acceptat de niciunul dintre noi. Aștept cu interes o dezbatere veritabilă cu privire la aceste chestiuni în lunile următoare.”

Un context economic în schimbare și noi provocări

Cadrul de guvernanță economică a evoluat în timp și au fost introduse modificări pentru a răspunde noilor provocări economice apărute.

Pachetul privind guvernanța economică și pachetul privind supravegherea și monitorizarea bugetare au fost elaborate pentru a aborda vulnerabilitățile evidențiate de criza economică și financiară. De atunci, contextul economic a evoluat semnificativ.

Economia europeană a cunoscut șapte ani consecutivi de creștere. Niciun stat membru nu mai face obiectul componentei corective a Pactului de stabilitate și de creștere, așa-numita procedură de deficit excesiv, în condițiile în care, în 2011, 24 state membre se aflau în această situație.

Cu toate acestea, potențialul de creștere al multor state membre nu a revenit la nivelurile anterioare crizei, iar ratele datoriei publice rămân ridicate în unele dintre ele. Dinamica reformelor s-a estompat, iar progresele au devenit inegale de la o țară la alta și de la un domeniu de politică la altul.

Între timp, Europa urmărește să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic din lume și să valorifice noile oportunități oferite de era digitală, astfel cum se prevede în Strategia anuală privind creșterea durabilă.

Evaluarea cadrului european de guvernanță economică

Evaluarea se axează pe examinarea eficacității cadrului de supraveghere economică în atingerea trei obiective-cheie:
• asigurarea sustenabilității finanțelor publice și a creșterii economice, precum și evitarea dezechilibrelor macroeconomice;
• facilitarea unei coordonări mai strânse a politicilor economice precum și
• promovarea convergenței performanțelor economice ale statelor membre.

În urma evaluării se constată că cadrul de supraveghere a sprijinit corectarea dezechilibrelor macroeconomice existente și reducerea datoriei publice. De asemenea, cadrul a contribuit la crearea condițiilor pentru o creștere durabilă, consolidarea rezilienței și reducerea vulnerabilităților la șocurile economice.

El a promovat totodată o convergență susținută a performanțelor economice ale statelor membre și o coordonare mai strânsă a politicilor bugetare în zona euro.

În același timp, însă, datoria publică rămâne ridicată în unele state membre, iar orientarea bugetară la nivelul statelor membre este adesea prociclică. În plus, structura finanțelor publice nu a devenit mai favorabilă creșterii, statele membre optând în mod consecvent pentru creșterea cheltuielilor curente, mai degrabă decât pentru protecția investițiilor.

Potrivit concluziilor evaluării, cadrul bugetar a devenit excesiv de complex ca urmare a necesității de adaptare la o mare varietate de circumstanțe aflate în continuă evoluție, urmărindu-se concomitent obiective multiple. Această complexitate înseamnă un cadru care a devenit mai puțin transparent și previzibil, iar acest lucru împiedică comunicarea și asumarea responsabilității politice.

O dezbatere incluzivă

Un grad ridicat de consens și de încredere în rândul principalelor părți interesate este esențial pentru eficacitatea supravegherii economice în UE.

Prin urmare, Comisia invită părțile interesate, inclusiv celelalte instituții europene, autoritățile naționale, partenerii sociali și mediul academic, să se implice în dezbatere pentru a-și exprima opiniile cu privire la modul în care a funcționat până în prezent cadrul de guvernanță economică și la soluțiile posibile de ameliorare a eficacității sale.

Participarea se va face prin diverse mijloace, inclusiv prin reuniuni dedicate, ateliere și o platformă de consultare online.

Comisia va lua în considerare punctele de vedere ale părților interesate și rezultatele acestor consultări atunci când își va finaliza procesul de reflecție cu privire la posibilele măsuri viitoare.

Acest proces ar urma să se încheie până la sfârșitul anului 2020.

Context

UE a luat o serie de măsuri de consolidare a cadrului său de guvernanță și de supraveghere economică ca răspuns la vulnerabilitățile evidențiate de criza economică și financiară din perioada 2008-2009.

Pachetul privind guvernanța economică și pachetul privind supravegherea și monitorizarea bugetare au fost introduse pentru a spori coordonarea politicilor economice și pentru a promova convergența susținută a performanțelor economice prin consolidarea supravegherii bugetare în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere (PSC).

De asemenea, legislația a introdus o serie de cerințe pentru cadrele bugetare naționale și a extins sfera supravegherii pentru a include dezechilibrele macroeconomice.

Supravegherea macroeconomică și bugetară revizuită a fost integrată în semestrul european, cadrul de coordonare a politicilor economice, care a fost instituit în același context.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *