free download 78 travel guides written by experts

Comisia Europeana propune o legislatie europeana comuna optionala in materie de vanzare

in vederea stimularii comertului si a cresterii optiunilor de care dispun consumatorii

În pofida succesului înregistrat de piaţa unică, obstacolele în calea comerţului transfrontalier persistă. Multe dintre acestea sunt cauzate de legislaţiile diferite în materie de vânzare din cele 27 de state membre. Acestea au ca efect creşterea costurilor şi produc complicaţii în momentul efectuării tranzacţiilor transfrontaliere, în special pentru întreprinderile mici.

Comercianţii care sunt descurajaţi să încheie tranzacţii transfrontaliere ca urmare a obstacolelor create de dreptul contractual pierd cel puţin 26 de miliarde de euro anual în cadrul comerţului intracomunitar. În acelaşi timp, 500 de milioane de consumatori europeni nu pot beneficia de accesul la o ofertă mai bogată şi de preţuri mai mici, ca urmare a numărului redus de întreprinderi care prezintă oferte transfrontaliere, în special pe pieţele naţionale mai mici.

Astăzi, Comisia Europeană a propus o legislaţie europeană comună opţională în materie de vânzare care va contribui la înlăturarea acestor obstacole şi va oferi consumatorilor mai multe opţiuni şi un nivel ridicat de protecţie. Aceasta va facilita schimburile comerciale prin instituirea un set unitar de norme pentru contractele transfrontaliere în toate cele 27 de ţări ale UE.

Atunci când comercianţii îşi oferă produsele în temeiul legislaţiei europene comune în materie de vânzare, cumpărătorii vor avea posibilitatea de a alege, printr-un simplu clic, un contract european, uşor de încheiat, care le oferă un nivel ridicat de protecţie. În prezent, propunerea Comisiei trebuie aprobată de statele membre ale UE şi de Parlamentul European, care şi-a exprimat deja sprijinul masiv prin votarea propunerii în prima parte a acestui an (IP/11/683).

„Legislaţia europeană comună opţională în materie de vânzare va constitui un impuls pentru piaţa unică, motorul creşterii economice a Europei. Aceasta va reprezenta pentru întreprinderi un mod facil şi ieftin de a-şi extinde activităţile pe noi pieţe europene, prezentând consumatorilor, în acelaşi timp, oferte mai bune şi asigurându-le un nivel ridicat de protecţie”, a declarat vicepreşedintele Reding, comisarul UE pentru justiţie. „Fără a elimina posibilitatea aplicării legislaţiei naţionale, Comisia Europeană adoptă astăzi o abordare inovatoare, bazată pe libera alegere, subsidiaritate şi concurenţă”.

Legislaţia europeană comună în materie de vânzare elimină obstacolele şi maximizează beneficiile pentru consumatori şi întreprinderi.

1. Avantaje pentru întreprinderi:
– punerea la dispoziţie a unui sistem comun (dar opţional) de drept al contractelor, care este identic pentru toate cele 27 de state membre, astfel încât comercianţii nu mai trebuie să se confrunte cu dificultăţile legate de incertitudinile create de aplicarea mai multor legislaţii naţionale în materie contractuală; conform unui sondaj Eurobarometru publicat astăzi, 71% din întreprinderile europene au declarat că, în cazul în care ar avea posibilitatea de a alege, ar aplica o singură legislaţie europeană în materie contractuală pentru toate vânzările transfrontaliere către consumatori din alte ţări ale UE;
– reducerea costurilor de tranzacţionare pentru întreprinderile care doresc să efectueze tranzacţii transfrontaliere; în prezent, întreprinderile care doresc să efectueze tranzacţii transfrontaliere trebuie să se adapteze unui număr de 26 de legislaţii naţionale diferite, să le traducă şi să angajeze avocaţi care costă, în medie, 10 000 EUR pentru fiecare piaţă de export suplimentară;
– ajutarea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-urilor) în vederea extinderii activităţilor pe pieţe noi. În prezent, doar 9,3% din întreprinderile europene efectuează tranzacţii transfrontaliere şi pierd, astfel, peste 26 de miliarde de euro anual.

2. Avantaje pentru consumatori:
– oferirea aceluiaşi nivel ridicat de protecţie a consumatorilor în toate statele membre; consumatorii vor putea să se bazeze pe legislaţia europeană comună în materie de vânzare ca pe o marcă de calitate; de exemplu, aceasta oferă consumatorilor dreptul de a alege în mod liber măsurile reparatorii în cazul în care cumpără un produs defect
– chiar la mai multe luni de la cumpărare. Aceasta oferă posibilitatea consumatorilor să rezilieze contractul, să solicite înlocuirea, repararea produsului sau o reducere de preţ. În prezent, o asemenea alegere libera a măsurilor reparatorii există în cinci state membre ale UE (Franţa, Grecia, Lituania, Luxemburg, Portugalia).
– o ofertă mai variată de produse, la preţuri mai reduse: în prezent, consumatorilor care caută în mod proactiv oferte mai bune în UE, în special online, li se refuză adesea vânzarea sau livrarea de către comerciant. Anual, cel puţin 3 milioane de consumatori se confruntă cu această situaţie.
– asigurarea securităţii cu privire la drepturile acestora în cadrul tranzacţiilor transfrontaliere: 44% din consumatori afirmă că necunoaşterea drepturilor de care beneficiază îi descurajează să cumpere din alte ţări ale UE.
– creşterea transparenţei şi a încrederii consumatorilor: consumatorii vor fi informaţi întotdeauna, în mod clar, şi vor trebui să îşi dea acordul pentru încheierea unui contract în baza legislaţiei europene comune în materie de vânzare. În plus, un aviz de informare va stabili în mod clar drepturile consumatorilor, în propria lor limbă.

Legislaţia europeană comună în materie de vânzare va fi aplicabilă:
– numai în cazul în care ambele părţi sunt în mod voluntar şi expres de acord cu aceasta;
– contractelor transfrontaliere, în cazul cărora apar cele mai numeroase probleme legate de costurile suplimentare şi complexitatea juridică. De asemenea, statele membre vor avea opţiunea de a aplica legislaţia europeană comună în materie de vânzare şi contractelor încheiate pe plan intern;
– contractelor privind vânzarea de bunuri – cea mai mare parte a comerţului intracomunitar – precum şi contractelor cu conţinut digital, precum muzică, filme, programe informatice sau aplicaţii pentru telefoane inteligente;
– atât tranzacţiilor dintre întreprinderi şi consumatori, cât şi tranzacţiilor dintre întreprinderi;
– în cazul în care una dintre părţi este stabilită într-un stat membru al UE. Comercianţii ar putea folosi acelaşi set de clauze contractuale în raport cu alţi comercianţi din interiorul şi din afara UE, conferind legislaţiei europene comune în materie de vânzare o dimensiune internaţională.

Context

Contractele sunt esenţiale pentru gestionarea întreprinderilor şi pentru efectuarea de tranzacţii cu consumatorii. Acestea oficializează un acord între părţi şi pot acoperi o gamă largă de aspecte, inclusiv vânzarea de bunuri şi servicii conexe, precum serviciile de reparaţii şi întreţinere. Atunci când desfăşoară activităţi pe piaţa unică europeană, societăţile încheie o gamă variată de contracte care sunt reglementate de diferite dispoziţii naţionale de drept contractual.

Cele 27 de seturi de norme naţionale diferite pot conduce la costuri de tranzacţionare suplimentare, lipsa securităţii juridice pentru întreprinderi şi lipsa încrederii consumatorilor. Aceste aspecte pot reprezenta factori de descurajare atât pentru consumatori, cât şi pentru întreprinderi, în ceea ce priveşte achiziţiile şi comerţul peste graniţele UE. Costurile mai mari de tranzacţionare afectează îndeosebi întreprinderile mici şi mijlocii.
Acest fapt este în contrast cu piaţa internă a Statelor Unite, unde un comerciant din Maryland îşi poate vinde cu uşurinţă produsele unui consumator din Alaska.

În cadrul Strategiei Europa 2020 (IP/10/225), Comisia abordează problema blocajelor care afectează piaţa unică, în vederea impulsionării redresării economice. Aceasta include şi realizarea de progrese în direcţia creării unui drept european al contractelor.

În iulie 2010, Comisia a prezentat, în cadrul unei Cărţi verzi, mai multe opţiuni ce vizează o abordare mai coerentă în ceea ce priveşte dreptul contractual. Ulterior, Comisia a organizat o consultare publică care s-a desfăşurat până la 31 ianuarie 2011 şi a generat 320 de răspunsuri (MEMO/11/55).

La 3 mai 2011, un grup de experţi instituit de către Comisie a prezentat un studiu de fezabilitate referitor la o viitoare iniţiativă privind dreptul european al contractelor (IP/11/523). Comisia a consultat părţile interesate şi cetăţenii pe durata elaborării studiului de fezabilitate şi a primit 120 de răspunsuri.

La 8 iunie 2011, Parlamentul European a sprijinit o legislaţie comună opţională a UE în materie contractuală în cadrul votului în plen privind un raport din proprie iniţiativă prezentat de deputatul european Diana Wallis (MEMO/11/236).

Pagini Utile

* Pentru mai multe informaţii:
MEMO/11/680

* Dosarul de presă:
//ec.europa.eu/justice/newsroom/news/20111011_en.htm

* Comisia Europeană – site-ul internet al legislaţiei europene comune în materie de vânzare:
//ec.europa.eu/justice/contract/index_ro.htm

* Pagina de internet a doamnei Viviane Reding, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisarul UE pentru justiţie:
//ec.europa.eu/commission_2010-2014/reding/index_en.htm

* Persoane de contact:
Matthew Newman (+32 2 296 24 06)
Mina Andreeva (+32 2 299 13 82)

Bucuresti, 11.10.2011

{mosloadposition user9}

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *