Comisia Europeană a adoptat un cadru nou pentru abordarea amenințărilor sistemice la adresa statului de drept în oricare dintre cele 28 de state membre ale UE. Inițiativa are la bază două dezbateri de orientare privind statul de drept organizate de colegiul comisarilor la 28 august 2013 și la 25 februarie 2014, în cadrul cărora s-a ajuns la concluzia că este necesar să se conceapă un instrument pentru a se face față, la nivelul UE, amenințărilor sistemice la adresa statului de drept.
Noul cadru privind statul de drept va completa procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor – atunci când a fost încălcată legislația UE – și așa-numita „procedură de la articolul 7” din Tratatul de la Lisabona, care, fiind cea mai strictă sancțiune, permite suspendarea drepturilor de vot în cazul unei „încălcări grave și persistente” a valorilor UE de către un stat membru. Noul cadru instituie un instrument de avertizare timpurie care permite Comisiei să inițieze un dialog cu statul membru în cauză pentru a preveni escaladarea amenințărilor sistemice la adresa statului de drept. Dacă nu se găsește nicio soluție bazată pe noul cadru al UE privind statul de drept, în ultimă instanță se va aplica întotdeauna articolul 7 pentru soluționarea unei crize și pentru asigurarea conformității cu valorile Uniunii Europene. Noul cadru nu conferă și nici nu prevede competențe noi pentru Comisie, dar conferă transparență modului în care Comisia își exercită rolul în temeiul tratatelor.
Președintele Comisiei Europene, José Manuel Durão Barroso, a declarat: „Statul de drept este unul dintre pilonii de bază ai Uniunii Europene, fundamentul său. În calitatea sa de gardian al tratatelor, Comisia Europeană are un rol crucial în ceea ce privește asigurarea respectării statului de drept. Am atras atenția în mod sistematic asupra necesității unui cadru mai bun care să permită Comisiei să intervină într-un stadiu timpuriu și în mod transparent în cazul unor amenințări grave și sistemice la adresa statului de drept dintr-un stat membru. Astăzi, Comisia respectă acest angajament, garantând că, în viitor și pe baza experienței din trecutul nostru recent, vom putea preveni și soluționa în mod eficace crizele legate de statul de drept din statele noastre membre.”
„Respectarea statului de drept este o condiție indispensabilă pentru protecția tuturor celorlalte valori fundamentale pe care se întemeiază Uniunea. Comisia Europeană este gardianul tratatelor, prin urmare trebuie să fim unul dintre gardienii statului de drept”, a declarat dna Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei și comisarul UE pentru justiție. „În ultimii ani, de fiecare dată când a existat o amenințare, reală sau potențială, la adresa statului de drept într-un stat membru, toate instituțiile au făcut apel la Comisie în calitatea sa de arbitru imparțial, solicitându-ne să luăm măsuri. Astăzi instituim instrumentele necesare pentru a acționa și a ne proteja cetățenii de amenințările la adresa statului de drept din Uniune. Uniunea Europeană se bazează pe respectarea statului de drept și a egalității tuturor statelor membre. Prin urmare, noul instrument de protecție a statului de drept se va aplica, pornind de la același prag de amenințare gravă și sistemică la adresa statului de drept, tuturor statelor membre, indiferent dacă sunt mari sau mici, nordice, sudice, estice sau vestice.”
Principalele caracteristici ale noului cadru privind statul de drept:
-
Noul cadru se bazează pe deplin pe tratatele actuale ale UE, completând instrumentele existente, și anume procedura prevăzută la articolul 7 și procedurile Comisiei de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Bineînțeles, acesta nu exclude modificări viitoare ale tratatelor în acest domeniu.
-
Cadrul se axează pe statul de drept. Statul de drept reprezintă fundamentul tuturor valorilor pe care se bazează Uniunea. Prin garantarea respectării statului de drept, se asigură protecția altor valori fundamentale. Comisia a adoptat o definiție în sens larg a statului de drept, pe baza principiilor stabilite în jurisprudența Curții Europene de Justiție și a Curții Europene a Drepturilor Omului, sensul fiind, în esență, un sistem în care se aplică legile și se asigură respectarea acestora (a se vedea anexa 2).
-
Cadrul poate fi activat în situațiile în care există o deficiență sistemică ce afectează integritatea, stabilitatea și buna funcționare a instituțiilor și a mecanismelor instituite la nivel național pentru asigurarea statului de drept. Cadrul UE nu este conceput pentru a aborda situații individuale sau cazuri izolate de încălcare a drepturilor fundamentale sau de erori judiciare.
-
Egalitatea dintre statele membre: cadrul se va aplica în același mod în toate statele membre și va funcționa pe baza acelorași elemente de referință cu privire la ceea ce se consideră a fi o amenințare sistemică la adresa statului de drept.
-
Cadrul UE instituie un instrument de avertizare timpurie prin intermediul căruia se va răspunde amenințărilor la adresa statului de drept și care permite Comisiei să inițieze un dialog cu statele membre vizate pentru identificarea unor soluții înainte de a se recurge la mecanismele juridice existente prevăzute la articolul 7 din tratat.
-
Comisia Europeană are un rol central în acest cadru nou privind statul de drept, în calitatea sa de gardian independent al valorilor Uniunii. Comisia poate valorifica expertiza altor instituții ale UE și organizații internaționale [în special Parlamentul European, Consiliul, Agenția pentru Drepturi Fundamentale, Consiliul Europei, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) etc.].
Un proces în trei etape
Obiectivul cadrului este de a permite Comisiei să identifice o soluție împreună cu statul membru vizat, pentru a preveni apariția unei amenințări sistemice la adresa statului de drept de natură să devină un „risc clar de încălcare gravă” ce ar putea declanșa aplicarea articolului 7 din Tratatul UE. În cazul în care există indicii clare ale unei amenințări sistemice la adresa statului de drept dintr-un stat membru, Comisia poate lansa o „procedură prealabilă procedurii prevăzute la articolul 7”, inițiind un dialog cu statul membru respectiv. Procesul are trei etape (a se vedea figura din anexa 1):
-
Evaluarea Comisiei: Comisia va colecta și va examina toate informațiile relevante și va stabili dacă există indicii clare ale unei amenințări sistemice la adresa statului de drept. În cazul în care, în urma acestei evaluări, consideră că există în mod real o situație de amenințare sistemică la adresa statului de drept, Comisia va iniția un dialog cu statul membru vizat prin trimiterea „avizului său privind statul de drept”, care va constitui un avertisment pentru statul membru, și justificarea motivelor sale de îngrijorare. Comisia va da statului membru vizat posibilitatea de a răspunde.
-
Recomandarea Comisiei: într-o a doua etapă, cu excepția cazului în care chestiunea a fost deja soluționată în mod satisfăcător, Comisia va emite o „recomandare privind statul de drept” adresată statului membru. Comisia va recomanda statului membru ca, într-un termen stabilit, să rezolve problemele identificate și să o informeze cu privire la măsurile luate în acest scop. Comisia își va publica recomandarea.
-
Măsurile luate ca urmare a recomandării Comisiei: într-o a treia etapă, Comisia va monitoriza măsurile adoptate de statul membru ca urmare a recomandării. Dacă nu se ia nicio măsură satisfăcătoare în termenul stabilit, Comisia poate recurge la unul dintre mecanismele prevăzute la articolul 7 din Tratatul UE.
Întregul proces se bazează pe un dialog continuu între Comisie și statul membru vizat. Comisia va informa Parlamentul European și Consiliul cu regularitate și în detaliu.
Context
Respectarea statului de drept este o condiție indispensabilă pentru protecția tuturor valorilor fundamentale menționate la articolul 2 din Tratatul UE. Aceasta este, de asemenea, o condiție indispensabilă pentru respectarea tuturor drepturilor și obligațiilor care decurg din tratate și din dreptul internațional. Din 2009, Comisia Europeană s-a confruntat în mai multe ocazii, în unele state membre, cu situații de criză care au evidențiat probleme specifice legate de statul de drept. În discursul său din 2012 privind starea Uniunii, președintele Barroso a reamintit faptul că o Uniune politică înseamnă, de asemenea, că statul de drept, care constituie o valoare fundamentală a UE, trebuie consolidat, anunțând o inițiativă în acest sens (SPEECH/12/596). Rezoluția adoptată de Parlamentul European la 3 iulie 2013 și Concluziile Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 6 iunie 2013 
au confirmat această constatare (a se vedea și SPEECH/13/348).
În cadrul seminarului său din august 2013, colegiul comisarilor a avut o primă dezbatere de orientare privind modul în care se poate proteja mai bine statul de drept în Uniunea Europeană. În discursul său din septembrie de la Centrul de Studii Politice Europene, vicepreședinta Viviane Reding a prezentat viziunea sa referitoare la un eventual cadru nou privind statul de drept pentru Uniunea Europeană (SPEECH/13/677). În cadrul manifestării Assises de la Justice, o conferință la nivel înalt privind viitorul justiție în UE, care a avut loc în noiembrie 2013 și la care au participat peste 600 de părți interesate, o sesiune a fost dedicată în mod specific temei „Către un nou mecanism pentru statul de drept ”.
Pe baza tuturor acestor discuții, colegiul comisarilor a avut o altă dezbatere de orientare, la 25 februarie 2014, înainte de a adopta noul cadru privind statul de drept prezentat marți, 11 martie.
Anexa 1: Noul cadru al UE privind statul de drept
Anexa 2: Statul de drept în sistemul juridic al Uniunii
În jurisprudența sa, Curtea de Justiție a subliniat o serie de principii generale de drept ce decurg din tradițiile constituționale comune statelor membre care sunt legate de statul de drept. Printre acestea se numără:
-
(a) principiul legalității, care, în fond, include un proces de adoptare a legilor transparent, responsabil, democratic și pluralist;
-
(b) securitatea juridică, ce impune, printre altele, ca normele să fie clare și previzibile și să nu poată fi schimbate retroactiv;
-
(c) interzicerea caracterului arbitrar al puterilor executive. Principiul statului de drept reglementează exercitarea puterilor publice și garantează că fiecare intervenție a statului are un temei juridic și se încadrează în limitele legii;
-
(d) controlul jurisdicțional independent și efectiv, care include respectarea drepturilor fundamentale. Curtea a reiterat faptul că UE este o uniune bazată pe statul de drept, în care se controlează compatibilitatea acțiunilor instituțiilor sale în special cu tratatele, cu principiile generale de drept și cu drepturile fundamentale. Cetățenii au dreptul la o protecție jurisdicțională efectivă.
-
(e) există o legătură clară între dreptul la un proces echitabil și separarea puterilor. Numai o instanță independentă de puterile executive poate garanta cetățenilor un proces echitabil. Curtea a făcut referire la o separare operațională a puterilor care implică un control jurisdicțional independent și efectiv, subliniind faptul că „[…] dreptul Uniunii nu se opune posibilității ca un stat membru să fie legiuitor, administrator și în același timp judecător, atât timp cât aceste funcții sunt exercitate cu respectarea principiului separării puterilor care caracterizează funcționarea unui stat de drept”;
-
(f) egalitatea în fața legii. Curtea a subliniat rolul egalității de tratament ca principiu general al dreptului UE, afirmând că „trebuie amintit că principiul egalității de tratament constituie un principiu general al dreptului Uniunii, consacrat la articolele 20 și 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene”.
Sursa: o prezentare mai cuprinzătoare a acestor principii și a jurisprudenței poate fi găsită în anexa 1 la Comunicarea intitulată „Un nou cadru al UE pentru consolidarea statului de drept”.
Pagini Utile
-
Discursul președintelui José Manuel Barroso privind starea Uniunii în 2012
-
Pagina de internet a președintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso
-
Pagina de internet a dnei Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisarul UE pentru justiție
-
Îi puteți urmări pe președinte și pe vicepreședinte pe Twitter: @BarrosoEU@VivianeRedingEU
