Our website use cookies to improve and personalize your experience and to display advertisements(if any). Our website may also include cookies from third parties like Google Adsense, Google Analytics, Youtube. By using the website, you consent to the use of cookies. We have updated our Privacy Policy. Please click on the button to check our Privacy Policy.

Cele 7 miliarde de euro pentru impulsionarea cercetarii si inovarii

vor genera crestere si locuri de munca

Comisarul Máire Geoghegan-Quinn a anunţat astăzi acordarea a aproape 7 miliarde de euro, destinate să dea un impuls inovării prin cercetare. Este cel mai mare pachet financiar de acest gen al Comisiei Europene, acordat în temeiul celui de-al şaptelea Program-cadru pentru cercetare (PC7), şi se preconizează că va genera în jur de 174 000 de locuri de muncă în viitorul apropiat, precum şi circa 450 000 de locuri de muncă şi o creştere a PIB-ului de aproape 80 de miliarde de euro în 15 ani .

Finanţarea cercetării de către UE este o prioritate a agendei politice şi a fost plasată acum în centrul unei strategii coerente pentru inovare, denumită „O Uniune a inovării” (IP/10/1288, MEMO/10/473), care este necesară dacă Europa doreşte să poată concura cu ţări mari şi dinamice precum SUA şi China.

Granturile vor promova cercetarea în vederea abordării celor mai mari provocări sociale cu care se confruntă Europa şi lumea în ansamblu. Printre cei peste 16 000 de beneficiari ai fondurilor se vor număra universităţi, organizaţii de cercetare şi întreprinderi. Se va acorda o atenţie specială IMM-urilor, care vor beneficia inclusiv de un pachet de aproape 1 miliard de euro.

De asemenea, va exista un nou premiu UE pentru femeile inovatoare a căror activitate a fost finanţată de PC7 sau de programe anterioare. Majoritatea „cererilor de propuneri” (invitaţii la licitaţie pentru obţinerea de fonduri) vor fi publicate la data de 20 iulie.

„Astăzi, Europa îşi demonstrează din nou angajamentul de a face din cercetare şi inovare o prioritate a agendei politice pentru creştere şi locuri de muncă. Concurenţa la nivelul UE pentru aceste fonduri va reuni cei mai buni cercetători şi inovatori din Europa, în vederea abordării celor mai mari probleme ale epocii noastre, precum energia, siguranţa aprovizionării cu alimente, schimbările climatice şi îmbătrânirea populaţiei. Comisia propune o creştere semnificativă a fondurilor pentru cercetare şi inovare alocate după 2013 programului nostru „Orizont 2020” şi doresc să demonstrez contribuabililor, odată cu cererile de propuneri pe care le anunţăm astăzi, că suntem hotărâţi să valorificăm la maximum fiecare euro investit”, a declarat Comisarul Geoghegan-Quinn.

Detalii privind granturile

Punctul focal al cererilor de propuneri este combinarea cercetării cu inovarea pentru a aborda provocările sociale şi a genera creştere şi locuri de muncă durabile, dând Europei un avantaj pe pieţele tehnologiilor esenţiale ale viitorului.

Aceasta se va realiza prin furnizarea unui sprijin mai mare decât oricând activităţilor care contribuie la reducerea decalajului dintre cercetare şi piaţă, de exemplu prin demonstrarea faptului că noile tehnologii au potenţial comercial sau pot funcţiona pe o scară suficient de mare pentru a fi viabile din punct de vedere industrial.

Această abordare legată de piaţă se află, de asemenea, în centrul parteneriatelor europene pentru inovare (PEI), instituite în temeiul planului de acţiune aferent iniţiativei „O Uniune a inovării”. Fiecare PEI, inclusiv parteneriatul-pilot privind îmbătrânirea activă şi în condiţii bune de sănătate, va fi sprijinit de proiecte ale PC7.

În total, pentru activităţile care au ca scop abordarea provocării reprezentate de satisfacerea necesităţilor unei populaţii îmbătrânite vor fi acordate 220 de milioane de euro din cele 656 de milioane de euro disponibile pentru cercetarea în domeniul sănătăţii, precum şi 240 de milioane de euro din cele 3,1 miliarde de euro care reprezintă finanţare pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC).

Restul fondurilor pentru TIC se vor duce către proiecte esenţiale de dezvoltare în domeniul infrastructurilor de reţea şi de servicii, al nano-/microsistemelor, fotonicii şi roboticii, al conţinutului digital şi tehnologiilor lingvistice şi pentru aplicaţii precum TIC pentru sănătate şi TIC pentru eficienţă energetică.

Consiliul European pentru Cercetare (CEC) va acorda circa 1,6 miliarde de euro celor mai buni cercetători juniori şi seniori care activează în Europa. Pentru a contribui la reducerea decalajului între rezultatele cercetării de frontieră şi comercializarea acestora, s-a introdus o iniţiativă de mică amploare denumită „Proof of Concept” (validarea conceptului). O altă iniţiativă este noul grant pentru sinergie al CEC („ERC Synergy Grant”), destinat să sprijine câteva grupuri mici de cercetători care lucrează împreună la acelaşi proiect.

Prin intermediul acţiunilor „Marie Curie” se vor furniza, pentru aproximativ 10 000 de cercetători de înaltă calificare, în jur de 900 de milioane de euro ca sprijin pentru mobilitatea şi cariera cercetătorilor. Această sumă va include 20 de milioane de euro pentru un proiect-pilot de finanţare a „doctoratelor industriale europene”, pentru a stimula antreprenoriatul şi cooperarea între universităţi, instituţii de cercetare şi companii.

Cele 265 de milioane de euro rezervate pentru cercetarea în domeniul mediului vor contribui la abordarea unor provocări majore, precum schimbările climatice, declinul biodiversităţii sau utilizarea eficientă a resurselor. Ca răspuns la cererea din ce în ce mai mare de alimente mai sănătoase şi mai sigure şi de resurse biologice durabile, Comisia Europeană va investi peste 307 de milioane de euro în construirea unei bioeconomii puternice care să îmbunătăţească metodele de producţie, să creeze noi industrii şi să ofere locuri de muncă.

Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri), recunoscute ca fiind vitale pentru inovare, beneficiază de stimulente speciale pentru a participa. Pe lângă regulile simplificate, pachetul de investiţii de aproape 1 miliard de euro pentru IMM-uri include scheme pilot atât în cadrul temei „Sănătate”, cât şi prin mecanismul de finanţare a IMM-urilor cu partajarea riscurilor al Băncii Europene de Investiţii. Finanţarea de 488 de milioane de euro pentru nanotehnologii se va axa pe domenii precum fabricile viitorului, automobilele ecologice şi clădirile eficiente din punct de vedere energetic.

Pentru cercetarea şi inovarea în domeniul mobilităţii şi al transportului mai curat, mai sigur şi mai eficient se vor acorda 313 de milioane de euro. În fine, Comisia rezervă 40 de milioane de euro pentru iniţiativa „Oraşe inteligente”, pentru a contribui la găsirea unor modalităţi mai eficiente de utilizare a energiei şi de furnizare a serviciilor de transport urban.

Contextul

PC7 este cel mai mare program de finanţare a cercetării din lume, având un buget de peste 53 de miliarde de euro pentru perioada 2007-2013. Prin adoptarea strategiei Europa 2020 şi, în februarie anul acesta, a iniţiativei emblematice „O Uniune a inovării”, statele membre au făcut din cercetare şi inovare o prioritate a agendei politice europene şi piatra de temelie a planurilor de investiţie în locuri de muncă şi creştere durabilă.

Pagini Utile

* Conferinţă de presă
Conferinţa de presă susţinută de comisarul european pentru cercetare Máire GEOGHEGAN-QUINN poate fi urmarita pe pagina de internet a EbS
* A se vedea, de asemenea:
MEMO/11/520 şi MEMO/11/521
* Iniţiativa „O Uniune a inovării”:
//ec.europa.eu/innovation-union

* Strategia Europa 2020:
//ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm

* Agenda digitală:
//ec.europa.eu/digital-agenda

* Persoane de contact:
Mark English (+32 2 296 24 10)
Monika Wcislo (+32 2 298 65 95)

Bucuresti, 19.07.2011

{mosloadposition user9}
By Liliana Kipper

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Related Posts

No widgets found. Go to Widget page and add the widget in Offcanvas Sidebar Widget Area.