În perioada 16-26 mai 2016, a fost implementată o cercetare sociologică iVOX online, având ca subiect principal educația financiară – “Ce înseamnă o educație financiară echilibrată?”. Studiul a fost realizat la comanda companiei de management al creanțelor, KRUK România, pe un eșantion de aproximativ 1.900 de persoane.
Din acest eșantion, un procent de 27,4% este reprezentat de studenți. Astfel, rezultatele sondajului ne prezintă universul educației financiare și care sunt principalele puncte cheie pentru a putea crea o viziune asupra acestui domeniu, dar și două perspective subiective – perspectiva studentului, cât și perspectiva adultului cu responsabilități.
Rezultatele studiului arată că rolul părinților de a-i învăța pe copii rostul banilor în viață se manifestă într-o proporție semnificativă (88%), dar având în vedere răspunsurile date privind importanța informațiilor financiare în adoptarea unui comportament responsabil față de situația lor financiară, putem presupune că informațiile date de părinți nu au fost sistematice, având mai degrabă un caracter superficial. Acest lucru se pune în corelație cu faptul că respondenții consideră că accesul la informațiile pe teme financiare, primite prin diferite mijloace, îi sensibilizează pentru a aborda mai rațional și a gândi mai profund bugetul lunar de care dispun, într-o proporție mult mai mică (59%/57%). Însă, într-o proporție mare (75%), respondenții cred că raportul între cheltuieli și venituri, dar și posibilitatea unor evenimente neprevăzute cu care s-ar confrunta, i-ar face să-și administreze bugetul lunar mai responsabil, pentru că au suficiente cunoștințe financiare.
Statutul de posesor de cont de economii sau păstrarea unor bani puși deoparte pentru situații de urgență sau pur și simplu economii pentru viitor, nu este o practică foarte răspândită, doar 58% dintre respondenți se comportă astfel. Strategia de planificare nu este foarte valorizată pentru a fi folosită (doar 49% dintre respondenți o au) în mod constant, ci mai degrabă aleatoriu, iar proiecția siguranței în viitor este modest exprimată ca atitudine de viață (58%). Acest lucru corelează cu planificarea bugetului din când în când și nu ca o deprindere solidă. Rezultatele arată că deși respondenții din eșantionul studiului au componenta cognitivă, rațională prezentă în atitudinea lor față de bani, această atitudine nu se răsfrânge în comportamentul lor, evidența cheltuielilor făcute este prezentă la puțin peste 50% dintre respondenți.
„Ce înseamnă o educație financiară echilibrată? – deși ne place să credem că suntem cunoscători în ale numerelor și finanțelor, este foarte important ca noi, ca individizi să ne interesăm și să acționăm și mai mult pe acest palier și trebuie să încercăm să fim mai conștienți de situațiile prin care trecem. Realitatea financiară și problematica ei într-o lume din ce în ce mai complexă vor contribui, însă, la schimbarea atitudinii față de statutul economic și la adoptarea unor comportamente mai stabile și raționale și, probabil, apelul la specialiști ai acestui domeniu. Pe măsură ce informațiile și cunoștințele financiare ale indivizilor vor progresa, ele vor favoriza schimbări comportamentale” a declarat Aurora Liiceanu, doctor în psihologie şi cercetător.
Există diferențe între răspunsurile date de persoanele din eșantionul general și cele din sub-eșantionul format din studenți, determinate în principal de diferența de vârstă. Una dintre aceste diferențe se exprimă prin preferința mai mare a tinerilor, în general, pentru familie și prieteni când sunt în dificultăți financiare (48,4%). O altă diferență se referă la modalitățile de a obține bani dincolo de ajutorul părinților: studenții sunt mai înclinați spre a avea un job part time (20,3% față de 12.7% – tinerii în general). În schimb, ceilalți respondenți, în jumătate dintre cazuri au ocupații cu normă întreagă (50.7%); iar un procent semnificativ de respondenți care nu sunt studenți, nu au deloc alte surse de venit (20.6%).
“Este foarte important pentru noi, pentru compania KRUK să știm că putem să îi ajutăm pe clienții noștri, dar și că putem să contribuim la formarea unor cunoștințe de bază pentru a avea o educație financiară echilibrată. Acestă cercetare ne ajută să vedem care este nivelul de cunoștințe actual și cum anume putem acționa pentru a-i ajuta pe studenți, dar și pe clienți șă contureze aceste informații într-un manual mental pe care îl vor putea consulta pe viitor, pentru luarea unor decizii financiare”, a spus Tomasz Ignaczak, Directorul General al KRUK Romania.
Există și asemănări între răspunsurile date de cei din eșantionul general și studenți. O asemănare interesantă este faptul că a apela la un consultant în situații de dificultate financiară este o decizie rară (1% pentru studenți și 5% pentru eșantionul general). Aceast lucru înseamnă că relația individ-bani rămâne în categoria acelor relații care sunt specifice unei atitudini profane față de problemele vieții, neglijându-se sau neținând seama de apelul la specialiști, indiferent de natura problemei.
Sondajul realizat este reprezentativ pentru populația cu vârste între 18 – 35 ani, cu acces la internet și reproduce din punct de vedere al principalelor caracteristici, structura socio-demografică a utilizatorilor de internet din România.
