TREI FEMEI PUTERNICE
Autoare: Marie Ndiaye
Traducere din franceză de Cecilia Ştefănescu
Colecţia Fiction Connection
Nr. de pagini: 288
Preţ: 35.00 lei
Editura Trei
PREMIUL GONCOURT 2009
Sacrificiul de sine, iubirea şi iertarea.
Într-o lume dominată de bărbaţi, trei femei se folosesc de aceste arme pentru a-şi croi propriul drum: Norah, o avocată născută în Franţa, chemată de tatăl său acum bătrân şi neputincios ca să-l scoată din închisoare pe fiul lui; Fanta, care lasă în urmă o viaţă modestă, dar împlinită, de profesoară în Dakar pentru a-l urma pe soţul ei în Franţa, unde disperarea şi eşecurile acestuia otrăvesc totul; şi Khady, o văduvă săracă, alungată de familia soţului ei şi supusă celor mai mari umilinţe, dar care nu vrea să-şi piardă demnitatea de fiinţă umană.
De la Marie NDiaye, prima femeie de culoare recompensată cu Premiul Goncourt, un roman splendid şi sfâşietor totodată despre greutăţile cu care se confruntă imigranţii africani în Franţa.
“Între Africa şi Franţa, eroinele lui Marie NDiaye, cu puteri magice, damnate de istorie, îşi iau destinul în propriile mâini şi, cu forţa pe care le-o dă libertatea greu câştigată, sunt gata să înfrunte până şi moartea.” – Le Figaro
“Romanul lui Marie NDiaye răspândeşte o vrajă hipnotică.” – The Independent
“Cele trei personaje feminine au conştiinţa puternică a propriei valori, în timp ce luptele lor psihologice au o rezonanţă aproape mitică.” – The Guardian
Marie NDiaye, născută în 1967, este o romancieră şi dramaturgă franceză. Tatăl ei, care era senegalez, s-a întors în Africa, iar Marie NDiaye a fost crescută de mama sa.
A început să scrie la 12 ani. Primul său roman, Quant au Riche Avenir, a fost publicat când Marie NDiaye avea 18 ani. Rosie Carpe (2001) a câştigat Premiul Fémina, iar Papa Doit Manger, o piesă de teatru, a fost a doua piesă de teatru scrisă de o femeie care a fost inclusă în repertoriul Comediei Franceze.
“Frumuseţea stilului, bogăţia imaginaţiei, măiestria cu care povesteşte – toate acestea fac din Marie NDiaye unul dintre numele cele mai importante din literatura franceză. Proza ei dezvăluie lumea misterioasă a gândurilor noastre cele mai intime.” – Le Monde
