Vă invităm să vedeți mai jos un rezumat al activității ministerului, sub conducerea ministrului Marius Bostan. Sunt extrase din Planul Strategic al ministerului cele mai importante reușite. Fiecare dintre ele înseamnă multe acțiuni și munca intensă a unei echipe, cu resurse limitate.
Inițierea proiectelor din Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020 (SNADR)
● Manualul de monitorizare și evaluare a SNADR și Studiul privind modelele operaționale necesare demarării proiectelor pentru realizarea rețelelor de comunicații în bandă largă de nouă generație. Au fost finalizate. Protocoalele de colaborare cu celelalte ministere privind monitorizarea implementării SNADR au fost avizate intern și transmise spre a fi semnate.
● MCSI, lider de parteneriat în proiectul “Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare (EGOV)”. Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, în calitate de lider de parteneriat și beneficiar, implementează în parteneriat cu Secretariatul General al Guvernului proiectul “Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare (EGOV)”, cod SIPOCA 20. Scopul proiectului este dezvoltarea capacităţii instituţionale a autorităților publice, în vederea dezvoltării instrumentelor de e–guvernare pentru cetățeni si mediul de afaceri, precum și asigurarea viziunii și a direcțiilor de acțiune din domeniul e–guvernării. Valoarea proiectului este de 19.384.792,44 lei cu TVA, din care 16.289.428,78 lei reprezintă finanțare nerambursabilă din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă “Competența face diferența!” și cofinanțare proprie de la bugetul de stat, în valoare de 3.095.363,66 lei cu TVA. Durata de implemetare a proiectului este de 36 luni, începând cu data de 4 aprilie 2016.
● Continuarea proiectelor de cercetare finanțate din Planul Sectorial de cercetare-dezvoltare. Au fost publicate cele zece studii de cercetare realizate în cadrul contractelor. Au fost semnate actele adiționale pentru anul de finanțare 2016.
● Iniţierea proiectelor din Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020. MCSI a demarat discuțiile privind inițierea proiectelor majore privind serviciile de e-guvernare prevăzute în SNADR 2020 cu instituțiile publice vizate. În acest sens, colaborarea interinstituțională a fost foarte strânsă. Agregarea serviciilor de e-guvernare se concentrează pe “evenimentele de viață” ale cetățenilor și mediul de afaceri. Pentru a monitoriza îndeplinirea liniilor strategice prevăzute în SNADR 2020 a fost realizat un manual de monitorizare și evaluare a indicatorilor, manual ce va fi utilizat de către ministerele de resort.
● Inițierea proiectulului „Îmbunătățirea normelor, procedurilor și mecanismelor necesare Ministerului Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională în vederea continuării dezvoltării sectorului de comerț electronic (ECOM)”. Obiectivul general al proiectului vizează stimularea dezvoltării eficiente și sigure a sistemului de comerţ electronic prin îmbunătățirea capacității administrative a Ministerului Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională. MCSI este responsabil cu coordonarea și îndeplinirea liniilor strategice de dezvoltare a comerțului electronic prevăzute în Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020. Proiectul are o durată de implementare de 22 de luni și un buget total de 4 437 718, 50 lei.
Întărirea guvernanței corporative la companiile din coordonare.
● Societatea Natională Radiocomunicații (SNR): SNR este o societate al cărei acționar unic este statul român prin Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională. La finele anului 2015 SNR a încheiat exercițiul financiar cu o pierdere de 28,295 milione lei și, în plus, cu procesul de implementare al MUX-ului 1 de televiziune digitală terestră DVB-T2 blocat, acoperirea fiind de 35% din populația țării. Astfel, s-au implementat în regim de urgență următoarele măsuri:
– înlocuirea a doi membri din Consiliul de Administrație, aducând în structura acestui organism de conducere doi specialiști
– înlocuirea Directorului General al societății, care și-a asumat printr-o scrisoare de misiune strategia pe termen scurt și mediu a S.N. Radiocomunicații S.A.
– efectuarea analizei economico-financiară și un proces ferm de reducere a cheltuielilor neeconomicoase prejudiciabile
– începerea procesului de implementare al guvernanței corporative conform prevederilor OUG 109/2011, proces care va fi finalizat în luna octombrie 2016 și demararea procedurilor de înlocuirea a managementului executiv al companiei
– identificarea unei soluții tehnice ,,in-house” de dezvoltare a rețelei DVB-T2 aferente MUX-ului 1, astfel încât gradul de acoperire al acestui multiplex a ajuns la aproximativ 69% din populația țării în momentul de față
– incheierea unui contract pe o perioadă de 4 luni cu SRTv-ul și crearea premiselor încheierii unui contract pe 4 ani
– s-au monitorizat atent, din punct de vedere al necesitații și oportunității, toate achizițiile de bunuri și servicii, efectuate atât la sediu cât și la sucursale.
● Compania Națională Poșta Română. S-a finalizat Planul de management al companiei pe perioada 2015-2019. Această strategie este imperativ necesară pentru consolidarea CNPR, a încrederii angajaților, finanțatorilor, clienților, furnizorilor, dar și a acționarilor. S-au implementat Indicatori Cheie de Performanţă (KPI) la nivelul conducerii structurilor judeţene şi centrale. Comitetul operațional BERD a aprobat, de principiu, creditul de 46 mil EURO. A fost semnată scrisoarea de mandat, momentan derulându-se procesul de due dilligence. A fost aprobat în Guvern memorandumul Consiliului Concurenței referitor la conversia datoriilor CNPR. Este în lucru conversia datoriilor societății în acțiuni. A fost demarată elaborarea HG pentru privatizarea CNPR. A avut loc o reuniune AGA CNPR în cadrul căreia au fost aprobate garanțiile pentru creditul de capital de lucru, precum și contractarea unui consultant pentru legislația britanică pentru facilitarea relației cu BERD. A avut loc o întâlnire la Ministerul Muncii în vederea analizării și promovării acțiunilor ce trebuie efectuate în scopul reglementării și optimizării procesului de plată și distribuție de pensii și a altor drepturi de protecție socială.
Dezvoltarea infrastructurii de telecomunicații în bandă largă
● Deblocarea proiectulului Ro-Net. Până la sfârșitul anului 2016, peste 700 de localități defavorizate din țară vor avea acces la internet. Astfel se va reduce decalajul social și economic din zonele albe. Proiectul „Construirea unei reţele naţionale de internet în bandă largă în zonele dezavantajate, prin folosirea fondurilor structurale – RO-NET” a fost finalizat până în prezent în peste 200 de localități, iar în alte 220 de localități proiectul se află în fază avansată de implementare. Complexitatea proiectului Ro-NET se reflectă în următoarele date:
– Un volum impresionant de documente a fost depus pentru proiectul tehnic și în faza de obținere a autorizațiilor de construire – peste 350.000 de pagini;
– În medie, 11 avize diferite sunt solicitate de către fiecare autoritate locală sau centrală pentru obținerea unei singure autorizații de construire;
– 500 de autorizații de construire obținute până în prezent
– 8.800 de avize dintr-un total necesar de aproximativ 9.300 au fost obținute;
– Peste 4.500 km de fibră optică vor fi montați până la finalul proiectului Ro-NET, din care jumătate pe infrastructură deja existentă, iar cealaltă jumătate pe o infrastructură nouă (aproximativ 50.000 de noi stâlpi vor fi amplasați în cadrul proiectului);
– Peste 1.500 de specialiști au fost implicați în etapa de construcție efectivă din cele 200 de localități, care a durat aproximativ două luni, restul intervalului de timp fiind alocat procedurilor birocratice.
Susținerea Agenției Agenda Digitală pentru România în eficientizarea serviciilor de e-guvernare
● Îmbunătățirea platformei Ghișeul.ro. Au fost extinse funcționalitățile platformei, prin diversificarea modalităților de plată și introducerea facilității de generare a credențialelor online pe baza cardurilor emise de bănci din România. În acest moment, 236 de instituții din țară sunt înrolate în platformă. Față de 31 decembrie 2015, numărul tranzacțiilor a crescut cu 49,3%, valoarea tranzacțiilor a crescut cu 47,7%, iar numărul utilizatorilor a crescut cu 44,4 %.
● Pentru creșterea transparenței în achizițiile publice, Agenția Agenda Digitală pentru România a publicat mai multe situații centralizatoare cu achizițiile de produse publicate în Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP) pentru perioada 2011-2015. De asemenea, orice persoană care dorește să obțină informații aferente achizițiilor publice derulate prin intermediul platformei SEAP poate să acceseze site-ul www.e-licitatie.ro unde, pe baza unor criterii de tipul: cod CPV, nume ofertant, denumire autoritate contractantă, etc, poate să obțină toate informațiile aferente procedurilor derulate prin intermediul platformei.
● AADR a pregătit din timp actualizarea noilor funcționalități ale SEAP, potrivit cerințelor noii legislații privind achizițiile publice, neexistând disfuncționalități în operarea platformei.
Realizarea cadrului național de interoperabilitate, coordonat cu UE, pentru eficientizarea activităților publice în sensul oferirii de servicii digitale cetățenilor
● Cadrul național de interoperabilitate. Începând cu luna februarie, am derulat proiectul privind elaborarea arhitecturii TIC și cadrul de interoperabilitate al României, împreună cu consultanți internaționali și locali. Obiectivele proiectului sunt dezvoltarea unor standarde pentru alinierea și integrarea resurselor TIC din cadrul Guvernului României și furnizarea politicilor necesare și recomandărilor tehnice în vederea adoptării unui cadru de interoperabilitate și arhitectură TIC. În consultare directă cu părțile interesate din sectorul public și privat, a fost efectuată o analiză a fluxului de informații și de arhitectură existente la nivelul administrației publice, în domeniul TIC.
Creșterea capacității MCSI de gestionare a portofoliului de proiecte din SNADR.
● Inițierea contractului de asistență tehnică privind gestionarea integrată a portofoliului de proiecte din SNADR. Obiectivul general al proiectului este de a asigura sprijin Ministerului Comunicațiilor și pentru Societatea Informaţională în identificarea, generarea, gestionarea şi implementarea portofoliului de proiecte co-finanţate prin intermediul axei 2 POC 2014-2020 prin realizarea unei unităţi de gestionare integrată a portofoliului de proiecte al căror beneficiar este Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informaţională. Valoare proiectului este de 11.541.285,60 lei. Sursa de finanțare Asistenţa comunitară nerambursabilă este asigurată din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) prin Programul Operațional Asistență Tehnică. Proiectul se va desfășura pe o perioadă de 36 luni.
Maximizarea absorbției fondurilor structurale (2007-2013) și a fondurilor Europene structurale și de investiții (2014-2020)
● Fonduri Europene, Axa III POSCCE 2007-2013. Gradul de absorbție la 31.06.2016, raportat la bunul de plată acordat de OIPSI și suma alocată de 338 mil euro FEDR – 102,4% (346,2 mil euro FEDR). În perioada noiembrie 2015 – aprilie 2016 au fost verificate și aprobate un număr de 258 cereri de rambursare însumând o valoare de aproximativ 131,39 mil EURO din care FEDR 108,54 mil EURO, reprezentând 31% din bunul total de plată acordat. S-au realizat 33 de misiuni de control și 54 de vizite de monitorizare, respectiv 101 de Note/Procese Verbale de Constatare a neregulilor.Sunt în curs de monitorizare un număr de 1275 de proiecte cu o valoare FEDR de aproximativ 331 mil euro.
● Fonduri Europene, Axa III POSCCE 2007-2013 – noi oportunități de finanțare: Proiecte restrospective. MCSI-OIPSI a demarat acțiunea de identificare de proiecte retrospective fiind identificate în SEAP achiziții din domeniul TIC aferente a 46 de instituții publice centrale.12 instituții publice au depus dosarele achizițiilor însumând 264,07 mil. lei, din care : CNAS 86,7 Mil Lei; Ministerul Justiției 31,04 mil lEI; Agenția Națională De Integritate 14.6 mil lei; Agenția Națională Protecția Mediului 70,7 mil lei; Autoritatea Electorală Permanentă -11 mil lei. Un proiect retrospectiv va fi finanțat pe AXA II POS CCE (aprox. 29 milioane EURO). În luna iunie a fost lansat apelul de proiecte având ca termen de închidere a apelului data de 11.07.2016.
● Fonduri Europene, AXA II POC 2014-2020, sectorul privat. Apel lansat în noiembrie 2015 pentru finanțare de produse și servicii TIC inovative. Primul apel cu depunere de proiecte în mediul virtual. 235 de intenții de proiecte înregistrate on-line, din care materializate 220 în valoare de 516,32 mil lei (FEDR +BS ) FEDR- 438,87 mil lei. Situația preliminară a primei etape de evaluare(administrativ și eligibilitate) a fost făcută publică la sfârșitul lunii aprilie 2016. Noi oportunități: În luna mai 2016 a fost lansată pe pagina web a MCSI şi organizată la sediul instituţiei o dezbatere de idei cu privire la noi oportunităţi de finanţare pentru IMM. Ulterior au fost primite propuneri/observaţii, având ca rezultat proiectele de Ghiduri ale solicitantului. Pe baza observațiilor venite s-a depus la AM POC-MFE la începutul lunii iulie 2016, 2 propuneri de ghid al solicitantului având ca potențiali beneficiari IMM-uri centrate pe IT/produse High Tech solicitând lansarea în consultare publică a proiectelor de Ghiduri ale solicitantului şi iniţierea demersurilor cu Consiliul Concurenţei pentru aprobarea schemelor de ajutor de minimis. Finanțarea ar putea fi asigurată prin Axa II a POC aplicând prevederile legale privind supracontractarea.
● Fonduri Europene, AXA II POC 2014-2020, sectorul public. Ghidul general a fost lansat în consultare publică în toamna anului 2015 (eGuvernare – evenimente de viață, interoperabilitate, cloud computing, open data, big data, eSănătate, eCultură, eEducație). MCSI a demarat întâlnirile bilaterale cu Ministerele care pot promova proiecte pe AXA II POC. A fost lansat Ghidul Solicitantului – pentru eGuvernare – evenimente de viață, interoperabilitate, cloud computing, open data, big data-acțiunea Big DATA. A fost relansată consultarea publică până pe 15 mai 2016 pentru ghidurile de: eSănătate, eCultură și eEducație.
● Fonduri Europene – Susţinerea activităţii OIPSI: Pentru a asigura sursa de finanțare pentru desfășurarea activității proprii, indiferent că vorbim de hârtie, tonere, consumabile sau sprijin extern specializat în susținerea activităților de închidere POSCCE, deschidere POC (experți evaluatori) MCSI-OIPSI a depus Cereri de Finanţare la AM POAT-MFE. Cererile de Finanţare sunt în prezent în evaluare.
Resurse umane
● S-a efectuat evaluarea performanțelor profesionale și evaluarea comportamentală a angajaților. Conducerea ministerului și-a asumat prin scrisori de misiune îndeplinirea obiectivelor strategice.
● În lunile aprilie și mai s-a organizat concurs pentru ocuparea posturilor vacante din organigramă. În urma procedurii de selecție s-au ocupat nouă posturi.
În luna iunie s-a derulat procedura de selecție pentru “Sprijin pentru identificarea, gestionarea şi implementarea proiectelor Ministerului Comunicațiilor și pentru Societatea Informaţională finanţate în cadrul axei 2 POC 2014-2020”.
● În prezent sunt în derulare alte patru proceduri de recrutare, respectiv două concursuri pentru ocuparea posturilor contractuale vacante de experți în afara organigramei MCSI, pentru proiectele Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare(egov) și “Îmbunătățirea normelor, procedurilor și mecanismelor necesare Ministerului Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională în vederea continuării dezvoltării sectorului de comerț electronic(ECOM)”, precum și pentru șaisprezece posturi publice de execuție, vacante în cadrul organigramei ministerului.
● Creșterea nivelului de cunoștințe IT&C în administrația publică. A fost elaborat ghidul de securitate cibernetică pentru funcționarii publici, care a fost diseminat către administrația publică centrală, instituții subordonate și publicat pe site-ul ministerului și al CERT-RO. Au fost dezvoltate trei cursuri online, privind securitatea cibernetică și riscurile curente, interoperabilitatea și cloud computing, încărcate pe platforma eAcademie.
Asigurarea cadrului legislativ necesar pentru îndeplinirea obiectivelor strategice ale ministerului
● de lege privind regimul infrastructurii fizice a rețelelor de comunicații electronice, prin care se reduce costul instalării rețelelor de comunicații electronice de mare viteză, se obține accesul pe proprietatea publică sau privată a lucrărilor de construire a rețelelor de comunicații electronice și se reduc costurile pentru construirea de rețele de comunicații electronice și infrastructurii fizice. Nu în ultimul rând, proiectul de lege reduce birocrația excesivă și transpune în practică o directivă europeană, care este în beneficiul tuturor cetățenilor utilizatori de internet. Proiectul de lege a fost trimis spre promulgare.
● Promovarea proiectului de lege privind securitatea cibernetică a României. Acesta a fost lansat în dezbatere publică începând cu luna ianurie 2016, s-au organizat consultări cu societatea civilă, organizații interesate și mass-media. Proiectul a fost finalizat și după ce va primi avizul CSAT, va fi supus aprobării Guvernului, urmând a fi înaintat Parlamentului.
● Proiectul de hotarâre privind compatibilitatea electromagnetică, va asigura funcţionarea pieţei interne prin impunerea conformităţii echipamentelor cu un nivel adecvat de compatibilitate electromagnetică, stabilit la nivelul Uniunii Europene. A fost aprobat în ședința de Guvern, din 6 iulie a.c..
● Case de marcat online. Având în vedere adoptarea Ordonanței de Urgență nr. 57 din 9 decembrie 2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, la nivelul MCSI au fost inițiate demersuri privind elaborarea următoarelor documente: Procedura de avizare tehnică a caselor de marcat; Ordin comun al ministrului Finanțelor Publice și al MCSI prin care se aprobă Procedura de avizare tehnică a caselor de marcat și Norme metodologice de aplicare.
În ceea ce privește procedura de avizare tehnică, aceasta a fost elaborată și semnată de către MCSI și MFP în data de 13.05.2016. Referitor la ordinul comun MFP – MCSI prin care se aprobă Procedura de avizare tehnică a caselor de marcat, acesta a fost elaborat și transmis către MFP în vederea aprobării în data de 13.06.2016. În ceea ce privește Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, acestea au fost modificate în mod corespunzător și sunt în curs de avizare interinstituțională. La data prezentei, respectiv 7 iulie 2016, ICI este în curs de organizare a laboratorului de testare AMEF.
● Inițierea modificării ordinului comun privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator. Am supus consultării publice proiectul de modificare al ordinului. În urma centralizării propunerilor venite, am organizat un Grup de lucru, alături de Ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice și Ministerul Finanțelor Publice. În momentul de față, s-a elaborat o versiune nouă a ordinului, urmând a fi supusă consultării publice în vederea transmiterii pe circuitul de avizare interministerial. S-au obținut modificări esențiale, respectiv includerea start-up-urilor și eliminarea plafonului de 10.000 USD venit anual (calculat la cursul de schimb valutar mediu lunar comunicat de Banca Naţională a României, aferent fiecărei luni în care s-a înregistrat venitul) pentru fiecare angajat care beneficiază de scutirea de impozit pe venit. A rămas în discuție prevederea privind studiile superioare.
Priorități inovative
● Biroul de Competența Broadband (BCO) virtual. Reprezintă rodul colaborării directe între minister și Comisia Europeană, fiind modalitatea eficientă și rapidă a operaționalizării rețelei Birourilor de Competență Broadband la nivel european. Reprezintă modalitatea cea mai facilă și imediată a dezvoltării infrastructurilor de comunicații electronice în bandă largă (NGN), o componentă esențială a dezvoltării în toate domeniile. Noutatea propusă de către minister constă în dezvoltarea aceastei rețele informaționale virtuale pe o platformă deja implementată, eRomania. Se reduc costurile majore, în special cele generate de asigurarea logisticii (personal, spații de birouri, utilități, etc), fiind modalitatea eficientă de a coordona programele și instrumentele de finanțare, de a optimiza resursele disponibile ale infrastructurii existente, precum și de a permite partajarea infrastructurii suport deținute de alți operatori (distribuitori de energie electrică, gaze naturale, apă), asta în condițiile evitării realizării unor rețele paralele, a dublelor finanțări, cu respectarea principiului neutralității tehnologice. Acest concept va deveni operațional în a doua jumătate a lunii august, sub coordonarea MCSI.
● Smart City. MCSI a inițiat un proces amplu de conștientizare a conceptului Smart City, prin utilizarea instrumentelor informaționale create în concordanță cu obiectivele Strategiei Agenda Digitală pentru România 2020, reprezentate de platformele interactive și participative ca eRomania, alături de canalele Social Media. În vederea atingerii obiectivului major propus, acela de a identifica cele mai bune concepte de Oraș Inteligent, care apoi să fie replicate la nivelul comunităților urbane din România, MCSI a constituit un grup intern de tip task-force, care elaborează planul de acțiune. Inițierea proiectului are ca prim obiectiv redactarea unui concept strategic și a unui ghid de prezentare a celor mai bune practici în domeniu pentru sectoarele majore de aplicație a tehnologiilor inteligente. Alba Iulia va reprezenta proiectul pilot al aceastei ample inițiative ce va fi lansat în septembrie 2016 într-o conferință internațională. Zeci de companii și-au arătat deja interesul de a participa prin expunerea și implemenatarea celor mai noi tehnologii în cadrul proiectului pilot Alba Iulia Smart City 2018. Încheierea inițiativei pilot va marca și centenarul Marii Uniri, sărbătorind tradiția prin tehnologie. Ne propunem ca acest proiect să stimuleze piața pentru dezvoltarea altor inițiative similare în România. În acest sens, Alba Iulia va deveni un reper și un model pentru conceptul strategic Smart City în România pentru autoritățile locale, mediul de afaceri și cetățeni. Protocolul de colaborare cu Primăria Municipiului Alba Iulia a fost semnat.
● ENRICH: Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională împreună cu Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice au identificat “cognitive computing” ca fiind una din specializările inteligente ale României prin care aceasta poate deveni un lider în inovația tehnologică și pentru a accelera dezvoltarea națională. Cognitive Computing sau tehnica de calcul cognitivă reprezintă platformele de tehnologie care sunt bazate pe disciplinele științifice ale Inteligenței Artificiale și Procesarea de Semnale. Aceste platforme cuprind elemente precum machine learning, raționament, procesarea limbajului natural, vorbire și vedere, interacțiunea om-mașină, dialog și generare narativă.
Guvernul României și International Business Machines Corporations – IBM, sunt în procesul de finalizare al unui Memorandum de Înțelegere prin care se va facilita înființarea unui centru de inovare pentru tehnologiile cognitive: European and National Romanian Innovation Cognitive Hub (ENRICH). IBM este prima companie care se alătură efortului dezvoltării cognitive computing în România, fiind lider mondial în cognitive computing, având în spate investiții de peste 1 miliard USD în platforma Watson.
Printre obiectivele centrului ENRICH enumerăm: creșterea capabilităților naționale în cognitive computing, machine learning și data science; construirea și creșterea unui ecosistem tehnologic cognitiv; sprijinirea programelor de transfer de cunoștiințe inclusiv cercetări colaborative; promovarea antreprenoriatului competitiv în tehnologiile cognitive.
● Industry Day reprezintă un eveniment recurent în care companiile își pot prezenta produsele și serviciile instituțiilor publice care dețin infrastructură IT. Industry Day este un exercițiu de transparență important pentru Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, în contextul în care reprezintă o manifestare tehnică prin intermediul căreia companiile își pot promova produsele și serviciile într-un cadru oficial, transparent și profesionist. De asemenea, Industry Day reprezintă o inițiativă în spiritul Open Government, un concept ce facilitează către cetățeni accesul la informație și participare activă la dezvoltarea comunităților. În acest sens guvernul propune și încurajează toate instituțiile ca, în cadrul politicilor publice să cultive prin strategiile și proiectele propuse și implementate transparența, asumarea de responsabilitate, implicarea și participarea cetățetească, precum și asigurarea faptului că tehnologia, instrumentele și aplicațiile dezvoltate sunt adecvate, eficiente, în spiritul modernizării și digitalizării serviciilor publice. Complexitatea proiectelor IT din administrația publică crește continuu, odată cu provocările și evoluțiile tehnologice și este nevoie ca instituțiile publice furnizoare de informații și servicii către cetățeni să poată lua la cunoștiință si să adopte noile căi/metode de comunicare și furnizare. Printre prioritățile curente se numără nevoia de reformă în procesul de proiectare și achiziție de infrastructură IT care să raspundă ultimelor evoluții și provocări în domeniul conceptului și standardelor concentrate pe evoluția tehnologiilor web către paradigma tehnologică Internet of Things (IoT) denumită și Industry 4.0. De asemenea, în cadrul Industry Day se vor prezenta și dezbate aplicațiile suport în implementarea conceptelor ce stau la baza adoptării și dezvoltării de e-Government, Governmental Cloud, acces extins la rețele broadband, Big and Open Data, Smart Cities, e-Sănătate, e-Incluziune, Smart Homes etc. Nu în ultimul rând, Industry Day este o platformă ce oferă oportunitatea ca administrația publica să interacționeze cu specialiști români și europeni cu un nivel înalt de competență în domeniile enumerate.
● CIO Guvernamental În cadrul MCSI a fost format un grup de lucru cu scopul de a realiza un document de politici publice pentru fundamentarea scopului și rolului unui CIO Guvernamental reunind laolaltă și experți externi care dețin funcția în mediul privat pentru a acoperi toate laturile relevante în dispunerea documentului. Odată fundamentat documentul, grupul de lucru din cadrul MCSI a fuzionat cu un grup similar din cadrul Cancelariei Primului Ministru pentru dezbaterea și optimizarea documentului precum și includerea în prioritățile Guvernului. Nevoia înființării unei structuri de coordonare și decizie la nivel înalt în ceea ce privește sistemele informatice guvernamentale este resimțită pe deplin de către toți actorii responsabili de gestionarea, administrarea și mobilizarea resurselor IT guvernamentale. Deși necesitatea unei coordonări strategice pentru proiectele IT este de netăgăduit, acest pas a fost încetinit din cauza divergenței intereselor la nivel operațional: dezvoltarea insulară și inegală a capacitaților IT a generat un amalgam de centre de decizie cu privire la sistemele informatice guvernamentale. Scopul înființării rolului CIO și a CIO Office la nivelul Guvernului României îl reprezintă maximizarea beneficiilor tehnologiilor IT&C în procesul de debirocratizare și de creștere a performanței administrației publice.
În lipsa unei viziuni strategice unitare și a unei coordonări centrale a dezvoltării proiectelor IT, fiecare autoritate publică centrală dezvoltă și menține propriile sisteme informatice și servicii electronice. Astfel, dezvoltarea sistemelor IT este insulară iar proiectele IT au un grad scăzut de succes, cu costuri ridicate atât din punct de vedere financiar cât și din punct de vedere al imaginii și al percepției publice privind eficiența administrației publice în ansamblul ei. Memorandumul GovITHub a fost aprobat în Ședinta de Guvern din 6 iulie a.c.
● Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Informatică (ICI). S-au corectat deficiențele în consiliul de administrație al ICI prin înlocuirea a trei membri cu studii și experiență inadecvată, aducând în organismul de conducere trei specialiști în domeniul informaticii și tehnologiei calculatoarelor. Se analizează direcțiile strategice de cercetare, cu includerea domeniilor noi, cum ar fi cognitive computing, cloud, IoT, Big Data, etc. În acest sens consiliul de administratie al Institutului a lansat dezbaterea cu toți stakeholderii din piață, cu alte instituții similare, cu univesități, specialiști și experți vizionari.
Operaționalizarea vechilor proiecte
● Operaționalizarea vechilor proiecte implementate de minister, respectiv platformele eAcademie, eRomania, Bridge PKI și Dezvoltarea interoperabilității bazelor de date destinate IMM-urilor. A fost înființat un Comitet Director care urmărește eficientizarea utilizării acestor resurse informaționale. S-au înregistrat progrese semnificative în atingerea indicatorilor de performanță pentru proiectele menționate, prin campanii mari de mailing către autorități publice centrale și locale și mediu de afaceri.Totodată, au fost organizate prezentări directe.
Alte inițiative importante
● Strategia Pieței Unice Digitale (Digital Single Market). Lucrăm împreună cu Ministerul Afacerilor Externe la operaționalizarea acestei strategii europene, cu scopul de a contribui la simplificarea și modernizarea normelor privind achizițiile transfrontaliere online, astfel încât mai multe întreprinderi să fie încurajate să vândă online, la nivel transfrontalier, iar consumatorii să aibă din ce în ce mai multă încredere în comerțul electronic transfrontalier.
● maisimplu.gov.ro. Lucrăm împreună cu Cancelaria Primului Ministru pentru a răspunde solicitărilor cetățenilor. Tot cu scopul de a reduce și, în final, de a elimina utilizarea exclusivă a hârtiei în administrația publică, MCSI va finaliza în următoarele săptămâni un sistem de management al documentelor, urmând ca acesta să devină un proiect pilot ce va fi extins și la nivelul altor ministere.
● www.comunicatii.gov.ro – Schimbarea website-ului oficial al instituției, care se bucură în prezent de o abordare nouă, mai transparentă și accesibilă pentru cetățean, cu informații structurate și deschise, ce relevă activitatea ministerului. Website-ul nou al ministerului a fost creat si dezvoltat cu resurse interne, beneficiind de aportul de cunoștințe al unor specialiști IT și de comunicare interni, dar și ai instituțiilor din subordine/coordonare.
● Social – media. Prezență activă, pe toate rețelele sociale:
Facebook: MCSI – //buff.ly/1Tazcbv
LinkedIn: MCSI – //buff.ly/1ZENLWw
Google +: MCSI – //buff.ly/27dosAE
Twitter: MCSI – //buff.ly/1TaJLLL
Pinterest MCSI: //buff.ly/27dp9dc
MySpace MCSI: //buff.ly/1Nqr4od
Tumblr MCSI: //buff.ly/1sd2jT0
● pentru ITC. Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională a semnat un protocol cu Bursa de Valori București (BVB) pentru sprijinirea inițiativei antreprenoriale în România în domeniul IT&C. Companiile dinamice și cu creștere accelerată pot participa la workshop-uri speciale care le vor permite să afle cum iși pot finanța și dezvolta afacerile prin intermediul pieței de capital.
Pentru a veni cu un set de măsuri prin care mecanismele pieței de capital să fie mai atrăgătoare pentru cele mai curajoase și ambițioase proiecte antreprenoriale din țară, BVB și Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, alături de parteneri cu reputație ridicată și de încredere vor organiza 6 workshop-uri, în cele cinci orașe din România unde sectorul IT&C este foarte activ. Workshop-urile vor fi organizate în perioada 30 august – 4 octombrie, în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov și Iași, un workshop pe săptămână. În cadrul acestor workshop-uri participanților le vor fi prezentate oportunitățile disponibile pe piața de capital companiilor care sunt în căutarea de capital, precum și a unei valori de piață. Toți pașii, procedurile și cerințele ce trebuie îndeplinite anterior intrării pe piața de capital vor fi descrise în detaliu, alături de beneficiile pe care le au companiile listate. Companiile care se înregistrează vor beneficia de consultanță inițială gratuită, din partea Bursei de Valori București, precum și a experților din partea intermediarilor.
● Relații externe: Ministrul Marius Bostan a avut o prezență foarte activă în cooperarea cu celelalte state. Au avut loc întâlniri bilaterale cu oficiali ai Statelor Unite ale Americii, Statului Israel, Republicii Moldova, Danemarcei, Japoniei, Canadei, Germaniei, Elveției, Poloniei, Olandei,Turciei etc. A participat la lucrările Consiliului Digital, din 26 mai, în cadrul căreia au fost abordate subiecte cheie cu privire la competitivitatea și dezvoltarea economiei digitale, precum alocarea coordonată a benzii de 700MHz în perspectiva implementării tehnologiei 5G, care va revoluționa industria europeană și mondială. România a susținut activ obiectivul esențial al acestei propuneri care contribuie la crearea condițiilor, în materie de spectru radio, la nivel UE, pentru implementarea, în mod coordonat, a tehnologiei 5G în orizontul de timp al anului 2020. În 19 mai, ministrul Marius Bostan a participat la Londra, la Romanian Markets Day, organizată la sediul Ierenberg, împreună cu Ieba Trust pentru a aduce o contribuție la promovarea climatului investițional și atractivității economiei românești la nivelul investitorilor instituționali.La începutul mandatului, ministrul a participat la Consiliul TTE – componenta telecomunicații și societate informațională, unde au fost discutate Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului, referitoare la accesibilitatea site-urilor web ale organismelor din sectorul public – raport de progres și Propunerea de Directivă privind măsurile de asigurare a unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi informaţiei în Uniune (NIS).
La nivelul MCSI se constituie o platformă de idei și discuții, urmată de coagularea și formarea unui grup de lucru mai larg care are 2 obiective clare, care se subordonează obiectivului principal, și anume pregătirea Președinției României la UE în anul 2019:
1. armonizarea spațiului comunicațional comun european
2. consolidarea relațiilor cu românii de pretutindeni și a parteneriatelor strategice dintre România şi Republica Moldova
Acest grup de lucru va pune bazele pentru operaționalizarea/instituționalizarea unor măsuri concrete ulterioare:
1. încheierea unui acord tehnic între Romania și Republica Moldova – coodonarea utilizării frecvențelor radioelectrice în diferite benzi
2. furnizarea de programe TV românești
3. inițiativa comună a operatorilor și reglementatorilor referitor la implementarea unor acorduri de roaming cu rate simetrice, care să respecte prevederile Regulamentului European nr. 531/2012 referitor la ratele de terminare a serviciilor de voce în rețelele publice de comunicații electronice din Uniunea Europeană
● Participarea la evenimente publice. Transparență. Ministrul Marius Bostan a fost o prezență foarte activă la evenimente, participând în calitate de oaspete de onoare sau speaker la peste patruzeci de conferințe pe tema securității cibernetice, privind dezvoltarea mediului de afaceri și accesarea fondurilor europene, mai ales pentru sectorul IT&C (peste cincizeci), evenimentele Bursei de Valori București, Google (Atelierul Gigital). A participat la peste douăzeci de emisiuni TV sau radio. A sprijinit reforma administrației publice, participând activ la lucrările Forumului Administrației Locale, ale Adunării Generale a Asociației Orașelor din România, ale Adunării Generale a Asociației Municipiilor din România și ale Asociației Comunelor din România. Au fost stabilite întâlniri foarte importante cu conducerea instituțiilor financiare prestigioase, BERD, BEI, Banca Mondială, USTDA pentru buna derulare a proiectelor comune și pentru analiza colaborărilor viitoare. A asigurat transparența activității ministerului, fiind organizate consultări publice la sediul MCSI sau online pentru toate proiectele inițiate.
