Astmul este o boală cronică de plămâni, caracterizată prin probleme recurente de respiraţie şi prin simptome ca lipsa de aer, respiraţie şuierătoare, senzaţie de apăsare în piept şi tuse.
Afecţiunea nu poate fi vindecată, dar cei diagnosticati cu astm pot duce o viaţă normală, activă, dacă respectă câteva reguli simple: iau medicamente prescrise de medic, merg la controale periodice, nu fumează, se feresc de polen, praf şi păr de animale, învaţă să îşi dea seama când astmul lor se agravează şi cum trebuie să reacţioneze.
“Astmul este o boală care poate fi ţinută sub control. Este important ca pacienţii să ştie că pot duce o viaţă normală dacă îşi iau tratamentul şi se feresc de factorii de risc.” spune Prof. Dr. Florin Mihălţan, Preşedintele Societăţii Române de Pneumologie şi reprezentantul GINA (Global Initiative for Asthma) în România. „Pe www.invingeastmul.ro pacienţii au la dispoziţie un test de autoevaluare a controlului astmului ” adaugă Prof. Dr. Mihălţan.
Astmul în cifre:
• Astmul afectează mai mult de 300.000.000 oameni în toată lumea (Global Burden of Asthma Report, 2004, www.ginasthma.org.) ș i este cea mai răspândită boală cronică printre copii.
• Doar în Europa, 30.000.000 persoane suferă din cauza astmului. (În Europa, 1 din 4 pacienţi a avut cel puţin o criză de astm atât de severă, încât nu a putut nici măcar să ceară ajutor.)
• În Europa de Vest, o persoană moare din cauza astmului în fiecare oră.
• În România, se estimează că sunt între 800.000 şi 1.000.000 cazuri de astm.
Sfaturi utile pentru pacienţii cu astm:
• evitaţi factorii de risc
• renunţaţi la animalele de companie
• lăsaţi-vă de fumat; dacă membrii familiei fumează, rugaţi-i să nu o facă în casă;
• nu folosiţi deodorante puternice – săpun, şampon, parfum, deodorant de cameră etc.
• faceţi pregătiri speciale pentru camera voastră (scoateţi toate covoarele, pernele suplimentare şi fotoliile, spălaţi cearşafurile şi păturile des în apă fierbinte; lăsaţi-le să le usuce soarele; aerisiţi camera des)
Q&A:
Ce este astmul?
Astmul este o boală a căilor respiratorii din plămâni. La pacienţii cu astm, acestea se irită, îngroaşă, se umflă, se imflamează şi devin mult mai sensibile la schimbările de mediu. În timpul crizelor, căile respiratorii se îngustează, muşchii din jurului lor se contractă, iar mucoasa blochează căile respiratorii din plămâni, ceea ce face respiraţia tot mai dificilă.
Cine face astm?
Moştenirea genetică poate să joace un rol important. Copiii cu alergie alimentară sunt mai predispuşi decât alţi copii să facă astm. Alergiile la polen, praf de casă , blană de animale, fum, poluare cresc riscul de a produce astm. La copii, baieţii au un risc aproape dublu să facă astm, comparativ cu fetele.
La ce vârstă apare astmul?
Astmul poate apărea la orice varsta, dar jumatate dintre toţi cei care au astm au avut primele simptome în jurul vârstei de 10 ani.
Există riscul ca astmul să se agraveze în timp?
Da. Netratat, astmul devine mai grav de-a lungul anilor, iar plămânii funcţionează mai prost. De aceea, medicii recomandă pacienţilor să respecte tratamentele şi să evite factorii de risc. Doar aşa, astmul poate fi ţinut sub control, iar plămânii pot funcţiona mai mulţi ani fără probleme.
În ce constă testarea pentru astm?
Spirometria este testul care măsoară capacitatea pulmonară. Tot ce au de făcut pacienţii este să sufle într-un tub de cauciuc ataşat unui computer. Rezultatul este imprimat imediat şi medicul dă rezultatul pe loc.
Mai multe informaţii despre astm găsiţi pe www.invingeastmul.ro.
