de Steen Jakobsen
– inițiativele pieței chineze vor marginaliza Hong Kong-ul, în cele din urmă
– programul “Noul Drum al Mătăsii” va extinde influența geopolitică a Chinei
– aparenta lentoare economică a Chinei va face loc unei noi expansiuni
Scriu asta pe drum, dinspre Hong Kong spre Sydney. De fiecare dată când merg în Asia mă simt inspirat, însă de data aceasta plutește un soi de amorțeală în aer, lucru care mă face să mă gândesc la noile planuri ale Chinei.
Hong Kong și Macao sunt, în opinia mea, marginalizate atât din punct de vedere economic, cât și politic. Aceste state au servit Chinei drept poartă pentru investitorii străini, dar, mai important, au reprezentat și modalitatea prin care banii părăseau China. Clasicul business de import-export, fie prin supra sau subevaluarea prețurilor, a fost o sursă de prosperitate pentru oamenii de afaceri din China.
Acum, campaniile anticorupție ajung în locuri nebănuite, descoperind și închizând circuite la care nu s-a gândit nimeni. Monitorizarea (a se citi „supravegherea”) a crescut, iar Hong Kongul și Macao se simt mult mai puțin îndrăgite ca înainte, din punct de vedere politic.
Între timp, reformele pieței financiare se derulează nestingherite, așa cum am văzut în lansarea, anul trecut, a programului comun de conectare a acțiunilor din Hong Kong și Shanghai. Programul oferă acces străinilor la acțiunile tranzacționate în China, odată cu accesul chinezilor la acțiunile companiilor din Hong Kong. E un program restâns, fiind folosit în principal de chinezi, dar e o deschidere. Anul acesta, operațiunea se va repeta pe relația Hong Kong – Shenzen, inclusiv online. Să nu ne amăgim: Shenzen e o piață uriașă, cu o capitalizare de aproape 3 trilioane USD. Indicele acțiunilor A de pe piața Shenzen este în creștere 35% anul acesta, iar acțiunile tranzacționate sunt majoritatea ale companiilor chineze mici și mijlocii – exact sectorul despre care cred că va supraperforma în deceniul următor, la scară globală.
Programul de conectare a piețelor de capital trebuie privit ca fiind exact ceea ce este: o diluare a statusului financiar al Hong Kongului și o confirmare a intenției președintelui chinez Xi Jingping de a extinde inițiativa lui Deng Xiaoping, din 1979, de “reformă și deschidere”.
Versiunea lui Xi se numește “Noul Drum al Mătăsii” și tocmai a obținut statut de “prioritate de top” din partea Adunării Naționale a Poporului Chinez, eveniment organizat chiar în luna martie. Ceea ce înseamnă că va implementat și prin voință politică, și prin monedă. În ceea ce privește aspectul din urmă, a fost deja creat un fond al Drumului Mătăsii în care au fost vărsați 40 de miliarde de dolari pentru a sprijini investițiile în infrastructura țărilor implicate în ceea ce chinezii numesc, mai nou, planul “o centură, un drum”.
Nu e un Plan Marshall în sensul propriu al noțiunii, dar rezultatul ar trebui să oglindească aproape perfect avântul pe care l-au dat SUA Europei după cel de-Al Doilea Război Mondial când, prin acces la credite și investiții în infrastructură, SUA au ajutat Europa să-și revină rapid, cu Washingtonul drept prim beneficiar financiar și geopolitic. Planul a deschis calea SUA să devină o putere hegemonică.
Viziunea lui Xi este să creeze Drumul Mătăsii în Eurasia – o legătură între vestul Chinei (care este subdezvoltat și instabil politic) și Veneția, în Italia, până la Cape Horn, în Africa. Planul presupune oferirea de acces la credit și investiții, lucru care ar trebui să aducă, în schimb, întărirea relațiilor dintre China și Eurasia. China are acum peste 4 trilioane USD în rezerva de capital străin, bani care nu prea produc nimic pe fondul unei evoluții economice globale lente, tensiuni sociale și capital fluctuant. China începe să-și piardă piețele de export, deci noul Drum al Mătăsii va securiza nu doar piețe de desfacere pentru Beijing, dar și influență asupra economiilor din Asia și Europa.
Făcând asta, China va oferi o alternativă la FMI și Banca Mondială..
Ceea ce se întâmplă este un rezultat al faptului că Asia dorește să lase o moștenire. Expansiunea economică din ultimele decenii s-a manifestat ca o locomotivă pentru creștere și investiții, dar acum vor și influență politică. China vrea să profite de golul creat de criza economică, cu un sistem occidental care se mulțumește prin a cumpăra timp, evitând reformele cu orice cost.
China și Asia nu-și permit să rămână pasive.
Drumul Mătăsii nu a captat atenția media occidentale, dar, până acum, peste 60 de state au semnat intrarea în Banca Asiei de Investiții în Infrastructură. Desigur, SUA, Japonia și India au rămas pe margine. Deocamdată, cel puțin.
Ajungem la două concluzii:
Prima, China va continua să arate expansiune după această încetinire, ceea ce va servi ca platformă în lupta anticorupție și pentru alinierea intereselor politice din China înainte ca președintele Xi să priea puterea pentru mandatul său final, 2017-2021. O piață chineză bull poate deveni realitate, ceea ce va face piețele și mai volatile.
A doua, lumea are acum două superputeri egale: SUA și China. Este, evident, win-win pentru China și win-lose pentru SUA. Cea din urmă va pierde hegemonia, dar va avea acces la o creștere economică mai accelerată. Ceea ce, din nou, va spori volatilitatea piețelor.
De fiecare dată când istoria a consemnat două superputeri pe picior de egalitate, am avut parte de instabilitate. Să nu credeți că acum va fi altfel. Acesta e prețul pe care îl plătești când eviți cu orice preț reforma și schimbarea.
Devii sclavul istoriei, în loc de autorul ei.
