protejarea operelor
Artişti precum Dan Bittman (Holograf), Florin Chilian, Nicu Covaci, Angela Gheorghiu, Alexandru Velea, Vladi Cnejevici, Andrei Maria Tiberiu (Smiley), Florin Grozea (HiQ), Marian Ionescu (Direcţia 5), Mihai Georgescu (Bere Gratis) se adresează Ministrului Culturii pentru susţinerea iniţiativei europene de schimbare a termenului de protecţie a înregistrărilor sonore de la 50 la 95 de ani.
Cu toate că această decizie este extrem de relevantă pentru evoluţia industriei muzicale nu ne-a fost comunicat motivul votului negativ dat de România pentru această schimbare. Chiar mai mult descurajază iniţiativa tinerilor de a se îndrepta către o carieră în muzică şi automat calitatea şi rezultatele culturale în acest domeniu vor scădea semnificativ.
Petiţia de prelungire a drepturilor artistiilor este semnată de peste 38000 de artişti din Europa şi din lume, (conform IFPI – //www.ifpi.org/content/library/petition.pdf#page=1), ca urmare ne dorim ca această iniţiativă să fie luată în serios şi de autorităţile române.
————————–
SCRISOARE DESCHISĂ
În atenţia Domnului Teodor Paleologu, Ministrul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional
Poziţia artiştilor români faţă de decizia Guvernului României de a respinge Proiectul de Directivă privind prelungirea termenului de protecţie a înregistrărilor sonore
Domnule Ministru Teodor Paleologu,
Prin intermediul acestei scrisori apelăm la dumneavoastră, în calitate de Ministru al Culturii, şi vă rugăm insistent să ne ajutaţi în eforturile noastre de a modifica termenul de protecţie a înregistrărilor sonore în contextul dezbaterii la nivel european a acestei schimbări.
Iniţiativa Comisiei Europene de a extinde termenul de protecţie pentru artiştii şi producătorii de înregistrări sonore de la 50 la 95 de ani este un semnal clar al faptului că Europa pune valoare pe talentul său muzical. Artiştii români şi întreaga industrie muzicală din România, susţin propunerea Comisiei de a adnota Directiva Termenului de Protecţie existentă (2006/116/EC), şi aşteptăm sprijin şi din partea dumneavoastră, în scopul susţinerii şi conservării valorilor muzicale româneşti şi europene.
Propunerea Comisiei de a extinde termenul de protecţie la 95 de ani este oportună în contextul în care industriile de creaţie bazate pe proprietatea intelectuală generează un procent în creştere de PIB în UE. În România, contribuţia industriilor bazate pe copyright la PIB-ul României depăşeşte 5% la nivelul anului 2005, în prezent fiind mai ridicată.
Diferenţa semnificativă dintre mărimea termenelor de protecţie în UE şi SUA facilitează pirateria, în special în mediul online acolo unde tehnologia permite înregistrărilor care au intrat în domeniul public în Europa să fie transmise în ţări unde înregistrările sunt încă sub termenul de protecţie.
Uniunea Europeană a rămas în spatele multor altor ţări în ceea ce priveşte asigurarea faptului că artiştii, interpreţii şi casele de producţie au un termen de protecţie adecvat pentru înregistrări. Ţări care permit un termen de protecţie mai lung decât cel al UE includ: Statele Unite (95-120 ani), Mexic (75 ani), Chile (70 ani), Brazilia (70 ani), Peru (70 ani), Turcia (70 ani), India (60 ani) şi Venezuela (60 ani). Australia şi Singapore sunt de asemenea pentru extinderea termenului la 70 de ani. Există un context global spre atingerea unui termen de protecţie mai lung.
În contextul actualei reglementări, numărul de înregistrări care sunt pe cale să iasă de sub protecţie este în continuă creştere, şi include câteva din cele mai importante lucrări muzicale clasice şi lucrări ale unor artişti de top ai secolului 20 (Beatles, dar şi Maria Tănase, Anda Călugăreanu, Florian Pitiş, etc). Nu există nici un motiv pentru care artiştii sau urmaşii acestora să nu beneficieze de dreptul de a trăi de pe urma muncii lor sau a predecesorilor.
Faţă de această iniţiativă, Guvernul României înţelege să se opună fără a preciza motive concrete. Mai exact, Ministerul Culturii împreună cu Departamentul de Afaceri Europene (DAE) au transmis Reprezentantului Permanent al României la UE, Dl. Marius Hirţe precum şi Dnei Director General al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, Dna Rodica Pârvu, opoziţia faţă de acest proiect de Directivă, aceştia votând totodată şi pentru blocarea discuţiilor pe marginea proiectului.
Cu atât mai mult, nu înţelegem poziţia dumneavoastră dacă luăm în considerare şi faptul că prelungirea termenului de protecţie a înregistrărilor sonore asigură încasări pe termen mai îndelungat la bugetul de stat, rezultate din exploatarea drepturilor artiştilor şi producătorilor, mai ales în cazul catalogului Electrecord, în cazul arhivelor Societăţii Române de Televiziune şi Radiodifuziune şi, în general, a tuturor înregistrărilor făcute în anii 50-70.
Poate cel mai puternic argument este posibilitatea ca un număr mare de artişti să ajungă în timpul vieţii să îşi vadă muzica ieşită de sub protecţia drepturilor de autor având în vedere că durata de 50 de ani este o vârstă de viaţă scurtă pentru o operă.
Vă rugăm să ţineţi cont de toate aceste lucruri şi, ca urmare, să vă reconsideraţi poziţia faţă de propunerea Comisiei Europene în sensul celor argumentate mai sus şi să comunicaţi decizia pe care o veţi lua ţinând cont de faptul că aceasta ne influenţează semnificativ viaţa.
Dan Bittman (Holograf)
Florin Chilian
Nicu Covaci
Angela Gheorghiu
Alexandru Velea
Vladi Cnejevici
Andrei Maria Tiberiu (Smiley)
Florin Grozea (HiQ)
Marian Ionescu (Directia 5)
Mihai Georgescu (Bere Gratis)
{mosloadposition user10}
