În această carte mereu actuală, Bertrand Russell, filosof, agnostic, matematician și renumit militant pentru pace, oferă un scurt, dar profund studiu al conflictelor dintre ştiinţă și religia tradițională din ultimii patru sute de ani. Examinând episoadele în care descoperirile științei s-au ciocnit cu doctrina creștină sau interpretările biblice ale epocii, de la Galileo și revoluția copernicană până la descoperirile medicale ale anesteziei și vaccinării, Russell indică răsturnările și reevaluările constante ale sistemelor noastre de credinţă de pe parcursul istoriei. În plus, autorul identifică și acele zone în care încă mai există controverse asemănătoare între ştiinţa modernă și Biserica. Nouă introducere a lui Michael Ruse aduce aceste conflicte dintre ştiinţă și teologie la zi, centrându-se asupra unor probleme care au apărut după al Doilea Război Mondial.
Acest volum clasic se adresează tuturor celor interesați de filosofie și religie, precum și celor interesați de gândirea și scrierile lui Russell.
"Russel reuşeşte să cerceteze acest subiect dintr-o perspectivă proaspătă… Chiar şi în acele puncte cu care nu suntem de acord – iar într-o carte de acest tip vor exista în mod necesar multe puncte de acest fel – discuţia este întotdeauna pătrunzătoare şi edificatoare. Russel a încercat să exprime puncte de vedere într-un mod echilibrat". – Henry Hazlitt, The New York Times
Michael Ruse este profesor de filosofie şi zoologie la Universitatea Guelph, Ontario. Este autorul mai multor cărţi, printre care Evolutionary Naturalism şi The Darwinian Paradigm.
Al treilea conte de Russell, Bertrand Arthur William (1872-1970) a fost un om al epocii lui. În răspăr cu apartenenţa sa la casta aristocrației britanice, BERTRAND RUSSELL a îmbrățișat idei socialiste, a participat la mitinguri de protest și a inițiat Tribunalul Moral Sartre-Russell pentru a condamna atrocitățile comise de armata americană în timpul războiului din Vietnam. Filosof, logician, matematician, epistemolog și moralist, Russell a fost recompensat cu Premiul Nobel pentru literatură în 1950. Atitudinea constant umanistă face din autorul celebrului tratat Principia Mathematica (scris alături de A.N. Whitehead) un adversar neîmblânzit al oricărei forme de religie. Gânditorul britanic vedea în sistemele religioase metode de practicare a cruzimii și de menținere a fricii și ignoranţei în rândul oamenilor simpli.
