Find your $100k business idea in 10 days and get the first clients fast

60 de predictii pentru 2016: Digitalizarea domina mediul de afaceri, consolidare si colaborare

În 2016, digitalizarea va fi cuvântul cheie în multe dintre industrii. Chiar dacă este o tendință deja urmărită, anul viitor se vor vedea mai bine aplicațiile concrete ale acesteia, în cele mai diverse domenii: medicină, servicii comerciale, servicii de securitate, comunicare, servicii financiare, soluții de mobilitate etc. IT va fi din nou segmentul cu cea mai mare contribuție la creșterea economică a României.

În sfera bancară, în agricultură și advertising sunt estimate consolidări: preluarea de către jucători puternici a unor concurenți mai mici sau fuziuni între companii pentru atingerea unor volume optime de activitate și pentru eficientizare.

Colaborarea este un alt element comun al evoluțiilor din 2016: hub-uri de antreprenoriat, o societate civilă mai bine conturată, parteneriate bazate pe împărtășirea de experiență și resurse în educație.

Aceste câteva tendințe sunt o sinteză a punctelor comune identificate în prognozele pentru 2016, făcute de 20 de experți din 15 domenii diferite, în cadrul evenimentului anual ProGnosis –Noaptea Predicțiilor 2016, organizat de DC Communication.

“ProGnosis prezintă idei de dezvoltare, fundamentate pe experiența acumulată de clienții și colaboratorii noștri. Este un mic radar al societății, având în vedere domeniile diverse pentru predicții. Devine un prilej de dialog între domenii și o informație utilă, pentru toți cei care gândesc prospectiv”, a declarat Crenguța Roșu, Managing Partner, DC Communication.

ProGnosis, aflat la cea de-a treia ediție, este gândit ca un eveniment de trend spotting și este legat de tradițiile din Noaptea Sfântului Andrei când, se spune, cerurile se deschid și sunt posibile priviri în viitor.
Lista completă a predicțiilor:

Dragoş Pîslaru
Manager General, GEA Strategy & Consulting
· 2016 – anul marilor șantiere
În anul ce vine, România va reuși în sfârșit să deschidă majoritatea proiectelor majore de infrastructură pe care le avea restante. Cu un premier ex-comisar UE, un guvern aliniat și un ministru al Fondurilor Europene specializat la DG Regio, se va vedea că birocrația poate funcționa dacă o coordonezi cu cap și fără corupție. Vorbim de transport, mediu și energie, de deblocarea proiectelor de pe programul regional, dar și de finalizarea ELI (Extreme Laser Infrastructure) de la Măgurele.

· 2016 – anul hub-urilor de antreprenoriat
Anul următor va marca expansiunea fără precedent a hub-urilor, maker-space-urilor, a incubatoarelor și acceleratoarelor și a altor centre de afaceri. Marile municipii au dat deja tonul în ultimii ani (București, Cluj, Timișoara, Brașov etc.), iar o serie de alte orașe vor urma pe listă. Această hub-izare va determina și primele alianțe și colaborări ce vor duce la germenii unui țesut antreprenorial local. Minuni nu vom avea deja la anul, dar un aer proaspăt antreprenorial și creativ va fi simțit în orașele ce își vor propune dezvoltarea inteligentă.

· 2016 – anul regândirii și consolidării bancare
Din cele peste 30 de bănci comerciale din țară, vor rămâne doar jumătate active și relevante cu adevărat. Sectorul bancar se va reorienta spre piață și va căuta să își regândească produsele, mai ales pentru micii întreprinzători. Băncile vor iniția programe de educație financiară și se vor apropia de clienți pentru a le înțelege mai bine nevoile.

Eugen Voicu
Acționar Fondator Certinvest

· O schimbare la nivelul mentalității liderilor, în sensul în care vor fi mai atenți la ceea ce se întâmplă în jur și vor avea reacții corespunzătoare mai rapide. Sper ca acest lucru să devină o practică consecventă, iar ritmul de adoptare a acesteia să fie unul suficient de rapid.
· Vom vedea o implicare mai mare din partea societății civile, pe fondul unei generații tinere mai vocale, cu acces la noile mijloace de comunicare capabile să propage mesaje rapid în rândul unei mase mult mai largi de oameni. Așteptările lor se vor face mult mai auzite, iar clasa politică va trebui să țină cont de ele.
· Vom constata o creștere a deficitului sistemului public de pensii, pe fondul trecerii la sistemul nou bazat pe administrarea privată a unei părți mai mari din contribuțiile sociale, prin intermediul pensiilor private obligatorii, care creează astfel noțiunea de cont personal individual al fiecărui participant. Deficitul în cauză este, totuși sănătos, prin prisma faptului că asigură sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen lung, în ciuda scăderii numărului de contribuabili și generează două surse de venituri la pensionare: una de la stat, în continuare, iar cealaltă din sistemul privat. În plus, atrage atenția asupra necesității economisirii individuale pentru perioada pensionării.

Mă aștept ca și anul viitor să se păstreze un nivel scăzut al dobânzilor iar, în acest context, cred că din ce în ce mai mulți români își vor asuma riscuri mai mari, în căutarea unor alternative de economisire mai eficiente, care să le genereze randamente mai bune pentru banii puși deoparte.

Gabriel Sincu

Executive Director, Tax Advisory Services, EY România
· Codul fiscal, așa cum a fost publicat și modificat prin ultima OUG nu va mai suferi modificări majore, reprezentând un balon de oxigen atât pentru multinaționale, cât și pentru business-urile antreprenoriale, care vor încheia anul 2016 cu rezultate frumoase.
· Va continua “asaltul” dezlănțuit de administrația fiscală având ca rezultat, pe de o parte, îmbunătățirea constantă a încasărilor bugetare, dar și creșterea alarmantă a numărului de abuzuri și de cazuri care vor bloca instanțele fiscale.
· La nivel internațional, măsurile BEPS* și FATCA** vor conduce la o regândire din temelii a structurilor fiscale existente, ceea ce va duce la o efervescență nemaiîntâlnită în țările cu regimuri fiscale avantajoase și un număr din ce în ce mai mare de măsuri de amnistie fiscală din partea celorlalte țări, în speranța “atragerii acasă” a capitalurilor exportate.
* BEPS – Base Erosion Profits Shifting: recomandări OECD privind limitarea erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor în paradisurile fiscale
** FATCA – Foreign Account Tax Compliance Act: reglementările SUA de raportare a sumelor din conturi deținute de rezidenți americani în străinătate.

Șerban Zîrnovan

Enterprise Solutions Group Director Dell, Central & Eastern Europe
· Modificări în modul în care comunicăm
Conform unor studii recente, doar 14% din oameni au încredere în mesajele de publicitate uzuale, dar 78% dintre noi au încredere în alți colaboratori, colegi, sau chiar oameni necunoscuți pentru recomandări bazate pe experiențele proprii.
Mai degrabă ne-am obișnuit să avem încredere în comentariile și impresiile altor persoane în ceea ce privește un anumit produs sau tehnologie. Aceasta însă crează o nouă tendință – vocile angajaților au mai multă putere decât cele ale directorilor sau managerilor de brand dedicat. Încrederea, autenticitatea și transparența sunt esențiale în modul în care ne vom desfășura activitatea într-un an extrem de dinamic precum 2016.

· Digitalizare, Analiză Predictivă & BigData
Clienții noștri doresc să fie inspirați și doresc să înțeleagă modul în care pot prospera. Tehnologia propriu-zisă a devenit mai puțin relevantă (datorită standardizării) și se concentrează pe ceea ce determină de fapt oamenii să cumpere produse și servicii. Marje de profit mai mari și loialitatea vor fi din nou în centrul atenției, câștigători fiind cei care pot forma legături semnificative și personale cu cumpărătorii.

Proliferarea de dispozitive și de moduri de interfațare atât om-mașină, dar din ce în ce mai mult mașină – mașină, aduce în discuție un trend vechi deja, legat de digitizare. Noi responsabilități sunt create în echipele IT. Cu toate acestea, marea problemă a digitalizării este că nu va încetini și se răspândește în zonele cele mai neașteptate.

Companiile care nu au “prins” ce poate face acest trend pentru afacerea lor și ceea ce aduce nou mediului lor competitiv, se află într-o situație foarte delicată în anul următor. Digitalizarea, de la soluții mobile până la confidențialitate și securitate, este o sursă de diferențiere competitivă a companiilor.

Este important de menționat că business-ul de date nu este important doar pentru firme, dar, într-o egală măsură, pentru persoanele fizice, transformându-ne în “antreprenori de date”.

Întrebarea va rămâne deschisă pentru 2016 – cine este responsabil de transformarea digitală de afaceri?

· Inovare integrată
Generalul Eric Shinseki, fostul șef de stat major în armata americană, a spus: "Dacă nu vă place schimbarea, o să vă placă și mai puțin să deveniți irelevanți„. Este o tendință comună pentru toate industriile de a asista la schimbarea comportamentelor de consum, puternic influențat de intrările noi pe piață, cu tehnologie care să vă pună în valoare abilitățile, mai degrabă decât de modele vechi sau procese favorizate de companiile tradiționale.

În sectorul IT, lucrurile nu ar fi putut fi altfel. Întreprinderile și consumatorii au deopotrivă cerințe mai sofisticate care să conducă la o combinație de cereri vitale (virale?) în cazul în care valoarea pentru bani, client service, fiabilitate, calitate și ușurința de a face afaceri joacă un rol la fel de important. Prin urmare, furnizorii și partenerii, trebuie să eficientizeze operațiunile în scopul de a oferi în cele din urmă soluția finală. O soluție care începe și se termină cu clientul printr-un proces continuu în care toate elementele dintr-o soluție nu sunt privite independent, sau ca mărfuri, sau lăsate pe planul secund, ci mai degrabă ca o parte indispensabilă a unei întregi infrastructuri IT. Pe scurt, de la un cap la altul.

Pentru un client, partea din introducere de date (front end) și partea de prelucrare de date (back end) a infrastructurii IT nu sunt separabile – un element independent nu este răspunsul. Aceasta este ceea ce așteaptă clienții noștri și este ceea ce ar trebui să facă furnizorii și partenerii care pretind a oferi soluții de la un capăt la altul.

Harald Dietter
Partner, Ensight Management Consulting
· E-Mobilitatea va lua avânt în 2016
Titlurile recente publicate în presă conduc la concluzia că România a reuşit să apară pe harta e-mobilităţii în Europa:

– "Vânzările de maşini electrice şi hibride noi în România au atins volumul de 411 unităţi în zece luni, fapt care reprezintă o creştere de 125,8 %, faţă de aceeaşi perioadă din 2014, arată statisticile prezentate de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Autovehicole (APIA), conform Agerpres."
– "Compania americană Tesla Motors va construi staţii de încărcare a bateriilor pentru maşini electrice în România, începând de anul viitor."
– În 2016, România va dispune de trei astfel de staţii la Bucureşti, Galaţi şi Craiova. Aceste locaţii vor furniza energie electrică fără costuri proprietarilor de modele de autovehicole Tesla."
– "Actualmente există doar şase maşini Tesla Model S în România. Tesla Motors pregăteşte un nou model intermediar care va fi lansat în acest an."
– "Preţurile bateriilor, responsabile în mare măsură pentru costurile iniţiale mari ale vehiculelor electrice, vor scădea semnificativ în următorii câţiva ani, reducând, ca atare, costurile iniţiale."
– "Guvernul stimulează achiziţia de e-vehicule prin subvenţionarea a până la 25% din preţul unei maşini electrice noi (maxim 5.000 de euro)."
Conform unui studiu efectuat în 2012, când România era pe punctul de a intra pe scena e-mobilităţii, 2016 va fi anul când e-mobilitatea va atinge un stadiu vizibil de maturitate în România.
– În 2012, România abia a intrat pe scena e-mobilităţii central şi est-europene, şi împreună cu Ungaria, Slovenia şi Slovacia a format grupul Urmăritorilor, Austria fiind liderul în termeni de maturitate a pieţei.
– În 2015, România a prins avânt şi numărul de e-vehicule noi pe străzile româneşti a crescut cu 125% în comparaţie cu 2014.
– În anul 2016, e-mobilitatea va deveni un element vizibil al peisajului urban din Bucureşti.

· Digitalizarea va juca un rol firesc în vieţile noastre
Digitalizarea va deveni o tendinţă importantă în 2016.
– 2015 a însemnat nu doar anul lansării ceasului inteligent de către Apple, ci şi anul lansării ceasului Vector, un produs românesc foarte apreciat din segmentul wearable-urilor inteligente.
– Citirea mesajelor pe ceasurile noastre şi controlarea temperaturii din case prin folosirea telefoanelor noastre inteligente vor continua să devină elemente tot mai fireşti ale vieţilor noastre. Ceasurile sport fără capabilitatea de a măsura ritmul inimii, distanţa parcursă sau numărul de paşi efectuaţi vor deveni în 2016 deja o raritate.
– Unde vom stoca toate aceste date? În cloud! În 2016, informaţiile vor deveni accesibile pe toate dispozitivele noastre, ca într-o magie, cu ajutorul cloud-ului.
– În cadrul Băneasa Mall, un sistem video de recunoaştere texte scanează plăcuţele de înmatriculare ale maşinilor care intră în garajul subteran şi trimite datele culese la o unitate centrală. La părăsirea parcării, sistemul va recunoaşte maşina şi va verifica dacă a fost plătită taxa de parcare, după care va ridica automat bariera. Este deja o realitate a anului 2015, care va fi şi mai des întâlnită în 2016.
– Uber a intrat recent în România! Conform companiei, acest fapt s-a petrecut datorită unui număr mare de români care au cerut firmei să intre pe piaţa locală. În curând, vom vedea servicii similare devenind realitate în România.
– Tichetele Digital Meal sunt deja disponibile în România, achiziţia de bunuri de la comercianţi ar putea fi uşor îmbogăţită cu profilul social al deţinătorului de card, şi astfel tiparele de cumpărături ar putea fi legate de segmente sociale şi, mai important, achiziţiile viitoare ar putea deveni predictibile. Ca să devină realitate în 2016!

· Creşteri continue pentru piaţa IT&C
În 2016, sectorul IT&C din România va continua să fie cel mai mare contributor la creşterea economică a ţării.
– În 2014, piaţa IT&C a contribuit în total cu 6% la PIB-ul naţional şi cu 7,4% în trimestrul doi al anului 2015
– Investiţiile străine au impulsionat dezvoltarea pieţei în 2015
– Conform Romanian Insider, sectorul IT&C contribuie la economia naţională mai mult decât sectoarele construcţii şi servicii financiare luate împreună
– Scutirea de impozit pe venit pentru angajaţii IT şi finanţarea publică a parcurilor IT, au darul de a stimula şi mai mult industria
– Companiile IT nu se bazează pe infrastructură rutieră sau de cale ferată, ci pe infrastructura Internet, care se numără printre cele mai rapide din lume
– Tendinţele legate de digitalizare necesită dezvoltări pe scară largă, companii software precum SAP, Microsoft, Oracle şi multe altele se concentrează actualmente pe recodificarea platformelor lor software. Aici, România este un contributor important în termeni de furnizori, datorită centrelor software near-shore şi facilităţilor de dezvoltare R&D operaţionale în ţară.
– SAP, Intel, Microsoft, ca să dăm doar câteva nume, dispun deja de centre de dezvoltare operaţionale în România.
– Anul 2016, va aduce creşteri şi mai mari datorită tendinţelor globale legate de IT precum digitalizarea, big data, Internet of Things etc.

Ștefan Bucătaru
Director General Agribusiness, Agricover
· Prețuri mai mari la energie, instabilitate politică și socială, inclusiv intensificarea confictelor de natură militară, cheltuieli de consum mai ridicate, o piață a muncii în revenire şi o monedă europeană mai slabă sunt factori care vor conduce la o revenire economică în sens larg.
· În agribusiness, este de așteptat intensificarea procesului de consolidare, jucătorii mari achiziționând active de la cei care au fost afectați de dificultățile anului 2015.
În acest context, România va înregistra o creștere economică de peste 4%.

Daniela Budurea

Country Director România și Bulgaria, Western Union
· Transferurile transfrontaliere de bani la nivel global vor continua să crească moderat, cu un ritm de creștere de o cifră. Situația transferurilor de bani va fi similară și în cazul României: creștere moderată, de o singură cifră. Ceea ce vedem noi, la Western Union, este că românii din străinătate continuă să trimită bani în țară, familiilor și celor dragi, chiar dacă o fac mai rar pe fondul problemelor economice din țările de adopție.
· Fenomenul migrației românești va fi similar cu cel din ultimii doi ani, chiar în ușoară descreștere. Principalele destinații ale migrației românești vor fi tot mai mult Germania, Marea Britanie și Țările Nordice. Se schimbă profilul migrantului român: tot mai tineri și tot mai mulți din segmentul educat, mulți vizând posturi de specialiști, bine plătite în țările cu industrii mature și solide.
· Ce vom vedea în piața transferurilor de bani:
– dezvoltare accelerată a serviciilor pe canale electronice – prin soluții adaptate pentru online, mobil sau chiar platforme sociale
– apariția jucătorilor de nișă – furnizori de servicii de telefonie mobilă sau furnizori de servicii de plăți care își diversifică oferta prin servicii de transferuri de bani. Aceștia vor ținti, cu predilecție anumite coridoare – cum ar fi UK-România, Germania-România etc.
vom asista la înăsprirea normelor Anti-Money Laundering prin alinierea legislațiilor din țările UE.

Bogdan Popa
CFO, Raiffeisen Bank
· Consolidare
· Digitalizare
Customer experience / Convenience

Constantin Măgdălina
Strategic Development, Market Enablement, EY România
· Potrivit documentului ”Innovation Union Scoreboard 2015”, elaborat de Comisia Europeană, România este în categoria țărilor cu un coeficient modest de inovație. În comparație cu 2013, în 2014, România a înregistrat o scădere de la 46%, la 37% a performanței indicelui de inovație. Pe fondul scăderii ponderii bugetului de cercetare și dezvoltare (C&D) din PIB, de la 0,5% la 0,4%, estimez ca această tendință negativă să continue.
· Exportul de servicii bazate pe cunoaștere din România performează la același nivel cu media UE, potrivit raportului ”Innovation Union Scoreboard 2015”. Datorită creșterii serviciilor de outsourcing și a migrării în cloud, mă aștept la o creștere a sectorului de servicii IT în România cu 7-8%.
Conform unui studiu realizat de Gartner, în viitorul apropiat, peste 80% din mediul de afaceri va fi digitalizat, ceea ce înseamnă mobilitate, Big Data și Internet of Things. Inovațiile și transformările tehnologice continue din sectorul IT oferă utilizatorilor – prin dispozitive și aplicații de ultimă generație – soluții de mobilitate și de business intelligence (BI). Există deja brand-uri românești, precum Utok, E-boda, Allview, Vector Watch, care se dezvoltă pe această tendință și estimez că numărul acestora va crește.

Mihaela Leventer

Medic primar dermatolog, Fondator al centrului Dr.Leventer
· Medicina viitorului nu se va opri la cunoștințele actuale ci, inevitabil, va ține pasul cu progresul tehnologic. Inovația nu va întârzia să apară, atât în descifrarea cauzelor diverselor afecțiuni, în diferențierea suferințelor după criterii noi (de exemplu, după descifrarea ADN-ului etc.), dar și în descoperirea unor tratamente noi.
· Nanotehnologia a invadat cercetarea ultimului an. O folosim ca să trimitem celulelor bolnave molecule terapeutice țintite, o folosim ca să influențăm fizic comportamentul unei părți de țesut, cel invadat de tumoare, de exemplu, dar o vom folosi și în investigații și în diagnostic.
· În ce privește terapia viitorului, ea nu va mai fi adresată tipului de boală ci individului aflat în suferință, cu toate particularitățile lui genetice, fiziologice și comportamentale. Am încredere că medicina viitorului va scoate din discuție câteva boli care acum fac ravagii și va deveni mai creativă în găsirea de soluții noi.
Medicina viitorului se va orienta spre prevenție și cultura omului sănătos. Rămâne de văzut cu ce costuri și cum o vom face să fie accesibilă celor aflați în nevoie.

Crenguța Bărbosu

Senior Programme Manager, Agricultură & Dezvoltare Economică, World Vision
· O agricultură și două Românii. România fermelor de mari dimensiuni, modernizate prin investiții de milioane de Euro, integrate orizontal și vertical, și o altă Românie a pârloagelor, a muncii cu ziua, a glodului. Nu e de mirare că tinerii nu vor să rămână la țară. Lipsa de profesionalism în meseriile agricole face ca statutul de agricultor sau fermier să fie considerat inferior și de aceea indezirabil pentru tineri.
· Șomajul și gradul de ocupare în rândul tinerilor este în strânsă interdependență cu abilitățile și competențele dobândite în cadrul școlii. Lipsa orientării spre partea concretă și pragmatică a învățării duce la două situații: angajatorii nu au resurse umane calificate și tinerii nu își găsesc de lucru.
· Pe lângă asta, numărul liceelor cu profil agricol s-a înjumătățit după anul 2001, iar la nivel național doar 0,8% din totalul absolvenților de liceu terminaseră un liceu agricol.
· Consecință: doar 2,5% din fermieri / managerii de exploatări agricole din România au o pregătire agricolă față de media UE de 30%. Poate și de asta agricultura produce 14 miliarde de Euro față de 30-35 miliarde Euro în Franța sau Germania pe suprafețe proporționale.
· Există deci un potențial nevalorificat și există și susținerea financiară. Politica agricolă comună a alocat României 17,5 miliarde Euro pentru perioada 2014-2020. Ne mai trebuie niște generații care să aibă interes și dragoste pentru rural, pentru hrana sănătoasă produsă local, înlăturând prejudecata că bunăstarea se obține numai la oraș sau în străinătate.
Acesta e visul World Vision și al consorțiului din care facem parte alături de Fundația Româno – Americană și 8 licee agricole. Vrem să sprijinim liceele să devină HUB-uri locale pentru dezvoltarea fermelor mici și mijlocii care să pună accentul pe formarea viitorilor fermieri și întreprinzători din agricultură.

Șerban Alexandrescu
Partener, Headvertising
· Se dă drumul la fuziuni între agențiile locale de publicitate care nu mai au masă critică. Ego-urile încep să se încline în favoarea logicii economice.
· “The Rise of the Tied-Lancer” – generalizarea “frontului dublu”. Mai pe românește, majoritatea angajaților agențiilor vor face și freelance work, după orele de program și majoritatea free lancer-ilor vor încerca să aibă totuși și un salariu stabil undeva.
· Începe, în sfârșit, “Nice Digital”-ul. Adică, campanii “expresive”, cu adevărat integrate, corespunzător bugetate, cu reach serios.
· Pentru că publicul e acum suficient de “educat digital”, există nevoia (conștientizată acum și de clienți, și de agenții), există și satisteala, plafonarea și plictisul. Știm ce prinde, știm ce nu prinde. Avem platforme digitale stabile (nu, Facebook-ul nu va muri în 2016), și consumul de “film online” crește galopant.
Și, foarte important, pentru că va exista și un (modest, dar va exista) “upsurge” economic. Pentru că “nice digital”-ul cere bani mai mulți; și ei nu puteau apărea câtă vreme advertiserilor nu le venea puțin sânge în obraji.

Elena Badea
Associate Director
Head of Branding, Marketing & Communication, EY România
· De la e-commerce la s-commerce: Twitter, Pinterest, Facebook au pus deja butonul Buy pe platformele lor și cel mai probabil Instagram va face același lucru. Astfel, va crește impactul social-commerce, deoarece va deveni și mai ușor să cumperi direct din rețelele de socializare.
· Utilizatorii din România au în acest moment, în medie, 4-5 aplicații instalate pe dispozitivul mobil, fie acesta smartphone sau tabletă. O tendință importantă este cea legată de indexarea aplicațiilor mobile, care va face ca ceea ce este conținut nativ în aplicațiile indexate să apară în rezultatele de căutare pe Google.
Conținutul video este în continuare pe o tendință de creștere pe toate platformele de social media. În România, 37% dintre utilizatorii de dispozitive mobile vizionează 1-5 conținuturi video/săptămână, 21% peste 15 conținuturi video/săptămână, 19% vizionează între 6 și 10 conținuturi video, în timp ce doar 14% dintre respondenți nu vizionează niciun conținut video pe săptămână.

Tiberiu Mercurian

Consultant, Konzept Consulting
· Revoluția Culturală la orașe sau impactul alegerilor locale la români.
Ținând cont de faptul că activitățile culturale sunt în mare măsură locale, iar ponderea bugetelor provenite de la autoritățile locale este încă majoritară în economia evenimentelor culturale de tot felul, orice schimbare în administrația locală are un impact direct în cultură. Din această cauză, eu cred că alegerile locale din 2016 vor influența viața culturală românească. Trag nădejde că nu ne-am bătut gura de pomană noi toți cei care mizăm pe cultură ca motor al dezvoltării locale, iar cei ce vor veni în 2016 vor aloca bugete mai mari culturii.
Pentru o comunitate locală: cultura = turiști = resurse = bunăstare = standard de viață ridicat = fericire = love. Pe scurt, Cultura=Love
· 6 din 49 sau marea extragere a candidatelor la titlul de Capitala Culturală Europeană va avea loc în decembrie 2015. Regina balului se alege în 2016.
Avem o listă de 14 orașe care și-au depus candidatura la titlul de capitală culturală europeană. Acestea sunt: Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara şi Târgu-Mureş. La sfârșitul lui 2015, vom afla lista scurtă, iar la finele lui 2016, se va desemna orașul câștigător. Fiecare oraș se va strădui să arate că merită să fie destinația turistică nr. 1 din România anului 2021. Trag nădejde că cei care rămân în cursă după decembrie 2015 se vor strădui să ne dovedească că merită să fie cel ales. Iar asta va lăsa ceva în urmă în viața culturală a lui 2016.
· Brand + cultură = LOVE
Relația brandurilor comerciale cu cele culturale evoluează și tinde spre maturitate. Am văzut în 2015 branduri care au înțeles să se implice în cultură întregind experiența publicului de evenimente prin experiențe de brand. Avem deja atât de multe exemple pozitive, încât cred că în 2016, managerii brandurilor comerciale vor fi mai ușor de convins să aloce resurse către cultură. Publicul evenimentelor crește atât cantitativ, cât și calitativ, iar dacă vrei să îi ai de partea ta ca și brand trebuie să fii prezent în viața lor. Și cum, TIFF, FITS, Undercloud, Mozaic, B-fit, Spotlight, Gărâna sau Anonimul sunt parte din viața publicului cel mai vânat de branduri, ele vor fi acolo în 2016. În acest mod, toată lumea va câștiga: organizatorii de evenimente, brandurile comerciale și, nu în ultimul rând, publicul – deci o relație win-win-win. Unică

Andrei Vochin
Communication & Technical Adviser,
Federația Română de Fotbal
· Creșterea performanței fotbalului românesc
– Vom trece de grupe la Euro 2016
– Echipa Națională de fete se va califica în premieră la Turneul European
– Vom termina neînvinși meciurile din preliminariile Campionatului Mondial, din toamna 2016
– Două noi Centre de Excelență “Tricolorii11” vor fi inaugurate anul viitor.
· Evoluția numărului de practicanți ai fotbalului la nivel de bază (grassroots)
Creștere de aproximativ 0,25 % a numărului de practicanți ai fotbalului, respectiv până la 0,75%, în 2016 ca urmare a politicilor aplicate în acest an. Media europeană este de 2,7%.
– Lansarea programului Împreună suntem fotbal – un demers la nivel național
– Contribuții la susținerea bazei materiale: de la mingi, la echipament, porți etc.
– Competiții la nivel de școală, gimnaziu, liceu și studenți, atât pentru fete cât și pentru băieți – coordonate și monitorizate
– Sprijin pentru dezvoltarea cluburilor la nivel de management și pentru generare de proiecte.
O nouă strategie comercială, care pune pe primul plan suporterii. Generarea de venituri de aproximativ 1.000.000 Euro.

Roxana Vitan
Președinte, The Romanian-American Foundation
· Societatea civilă, în sensul ei larg, va avea un mai mare interes și implicare în a monitoriza și sancționa ceea ce ne afectează pe toți, “cetate și cetățeni” deopotrivă: administrație locală și centrală, alegeri sau bunuri publice (concentrare pe sănătate, educație, infrastructură)
· Există premise și germeni pentru cultivarea unui dialog cu valoare adăugată care s-ar putea concretiza în politici publice care să reflecte o participare mai largă. Teme pe care le-am putea auzi: educație, dezvoltare rurală, servicii sociale, antreprenoriat.
· “30 +/-, din mediu urban, profesionist” – devine deja o categorie cu o voce și prezență vizibilă în ceea ce înseamnă “trusa cu unelte” a societății civile: participare, implicare, voluntariat, filantropie.
Din perspectiva finanțării organizațiilor societății civile, 2016 nu va fi un an simplu. Drept care nu pot decât să sper că toți cei care sprijină organizațiile societății civile în varii feluri (și care sunt din ce în ce mai mulți) vor fi înțelepți, inspirați, atenți, generoși și consecvenți.

Mădălina Mihalache
Șef Biroul de Informare al Parlamentului European în România
· Cred că primul lucru pe care-l văd posibil și probabil pentru anul 2016 este o conștientizare mai puternică a forței solidarității umane. Am văzut acest lucru manifestându-se după tragedia de la Clubul Colectiv din București și după oribilele atentate teroriste de la Paris, din 13 noiembrie. Aceasta este o bază care mă face să mă simt în continuare întru totul optimistă în legătură cu viitorul Uniunii Europene și cu viitorul Europei, în general. Cred că cetățenii europeni nu se vor da bătuți în fața acestor mari provocări cu care se confruntă în acest moment. Cred că vor ști în continuare să-și apere dreptul la o viață liberă, democratică, prosperă și în continuare solidară în UE.

În calitate de reprezentant al Biroului Parlamentului European, cred că nu trebuie să uităm că Parlamentul European nu este doar o instituție în care se adună niște oameni și votează legislația europeană, ci este, în primul rând, un loc în care idei diverse, pluraliste ale reprezentanților aleși ai cetățenilor europeni își croiesc calea și definesc politicile noastre pe termen lung. Cu această pledoarie pentru optimism, derivat din forța solidarității umane și rezistența ideilor umaniste ale europenilor aș vrea să nu uităm că UE suntem și noi și din această calitate derivă și beneficiile și responsabilitățile noastre, ale tuturor.

Ioana Avădani
Director Executiv, Centrul pentru Jurnalism Independent
· More media, less journalism
Asistăm la două fenomene opuse pe piața media internațională: concentrarea proprietății de media, în trusturi mari, care au în focar centre de profit (adesea nelegate de media), în paralel cu o atomizare a proprietății, prin apariția unor noi platforme media, în special în domeniul online. Unele din aceste inițiative (adesea personale sau de grup mic) răsar din frustrarea profesioniștilor față de mediile "tradiționale", care nu au găsit (încă?) soluții la erodarea modelului de business. Altele sunt doar materializarea "democratizării instrumentelor jurnalismului", fără a presupune și asumarea răspunderilor jurnalistului.

· Know as you go
Crește ponderea platformelor mobile. Va conta din ce în ce mai mult – atât pentru public, cât și pentru publicitari – oferta media pentru "ecranele mici" (telefoane mobile, tablete) în detrimentul platformelor tradiționale, ba chiar și a calculatoarelor. Este o reflexie a schimbărilor obișnuințelor de consum mediatic al publicului. Ridică probleme producătorilor de conținut, care trebuie să-și adapteze tehnologic ofertele, dar și pentru publicitari.

· Video killed the radio show – or did it?
Își revine radioul? În ultimul timp, au apărut inițiative de lansare a unor proiecte de radio, un mediu considerat "consumat" și "omorât" de strălucirea televiziunii. Recentele inițiative dovedesc apetența producătorilor pentru resuscitarea acestui mediu, în pofida cifrelor care arată că bugetele de publicitate pentru radio sunt marginale. Rămâne de văzut dacă aceste proiecte vor avea capacitatea de a genera jurnalism "hard core", dacă vor fi mai mult decât tonomate, mai mult decât versiuni radio ale platformelor de bloguri, cu muzică on top.

Vintilă Mihăilescu
Profesor, Sociolog, Antropolog și Autor
Vizita Bătrânei Doamnei a scos la iveală cohorte de diavoli publici, dar și foarte mulți îngeri anonimi. Bătrâna Doamnă a sunat deșteptarea în România și efectele acestei deșteptări se vor vedea și anul viitor, nu s-au încheiat.

Ivan Patzaichin
Antreprenor social
Operatorii de turism vor începe să includă în ofertele lor curente și servicii de ecoturism și pescaturism. Mai precis, ecoturismul și pescaturismul nu vor fi disponibile exclusiv celor care caută în mod special astfel de activități, la agenții de turism de nișă, ci vor fi din ce în ce mai populare, și turiștilor nespecializați.

Veronica Șandor
Psihanalist, România pe Divan
· Sănătatea noastră depinde de mai multe tipuri de sănătate: fizică, materială, morală și afectivă. Am asistat la predicții îmbucurătoare privind primele două. Prima concluzie ar fi că se construiește mult și progresul este vizibil și chiar predictibil. Oamenii tindeau să creadă că sunt nefericiți și lipsiți de speranță pentru că sunt săraci. Săracia este o realitate, dar și o metaforă a depresiei. Pentru a face o predicție pornesc de la câteva constatări negative și pozitive.
o Negative:
§ țara noastră este pe primele locuri la numărul persoanelor cu diagnostic de depresie: negativism, paralizie, lipsă de speranță
§ migrația creierelor a devenit îngrijorătoare
§ mulți români se simt rușinați să spună că sunt români
§ modelele de succes facil schimbă valorile
§ oamenii de valoare sunt adesea atacați sau descurajați
§ în lipsa coerenței și a adevărului, oamenii cad pradă teoriilor conspirației, ceea ce îi face să fie inerți
§ societatea pare fragmentată.
o Pozitive:
§ cărțile cele mai bine vândute la Gaudeamus sunt cele de „dezvoltare personală”
§ multe ONG-uri se bat pentru drepturile fundamentale ale copilului, ale liberății de expresie, ale persoanelor cu handicap
§ cererea de psihoterapie de toate tipurile a crescut
§ se dezvoltă, din ce în ce mai mult, alternativele în educație și în tratamente ale suferinței psihice
§ se dezvoltă o nevoie de grup și individuală, o nevoie de regăsire, de echilibrare, de gestionare a traumelor
§ interesul pentru sănătatea psihică a copiilor este evident în căutarile părinților
§ părinții doresc să învețe să fie părinți.
· Așadar, putem prezice fară un orizont de timp calendaristic, că:
o există o tendință de a ne îngriji de sănătatea noastră psihică, pentru că sănătatea unui grup sau a unei națiuni depinde de sănătatea fiecăruia.
o etica și deontologia tratamentului medical și psihologic va fi, din ce în ce mai mult, tratată cu seriozitate
o părinții și instituțiile vor deveni mai conștienți de seriozitatea cu care trebuie să se ocupe de mame și copii
o cred că oamenii vor deveni mai conștienti, mai activi și mai performanți pe măsură ce își vor recăpăta echilibrul afectiv, își vor asuma valori morale și profesionale.
Toate acestea sunt o tendință deja consolidată în care am încredere, DAR… Ceea ce mă bucură și îmi dă încredere este reacția de solidaritate din 30 octombrie, mai ales pentru că este pentru prima oară când are loc o mobilizare a psihoterapeuților pentru a trata TRAUMA COLECTIVĂ. Niciuna dintre traumele colective ale ultimilor 60 de ani din România nu a beneficiat de elaborare și tratament. Această mobilizare face predicțiile mele să fie pozitive.

Teodor Frolu
Co-Managing Partner,
DC Communication
· După exercițiul pe fondurile europene – care, chiar dacă a întâmpinat multe provocări în derulare – deja a început să existe un knowledge la nivelul unor comunități. Aici au început să își facă efectul aceste fonduri care stimulează dezvoltarea de asocieri. Și, ca în orice asociere sau grup de acțiune locală, comunicarea este unul din instrumentele de bază de acțiune.
· Din acest motiv, previziunea mea este că există premisele ca noile finanțări, care vor începe anul viitor pe fonduri UE, vor fi mult mai bine orientate și mai simplu de accesat. În acest fel, poate avea loc o revigorare spectaculoasă a societății civile românești. În acest moment, premisele sunt foarte bune pentru așa ceva, din trei motive:
o Deja s-a trecut printr-o experiență și unii au o experiență de succes care le-a dat încredere și au putut să devină modele și pentru alții;
o Este un trend general în administrarea fondurilor europene, și mai ales în noul guvern, de a simplifica accesul la finanțări pe această zonă;
o Prin sistemul creat cu ajutorul social media și prin toate instrumentele de comunicare se sprijină în acest mod dezvoltarea de rețele pentru a comunica, pentru a-și stabili obiectivele comune și pentru a începe să acționeze în comun.
Așadar, va fi o schimbare majoră de raportare sau de implicare a unor grupuri de acțiune locală care vor începe să fie mult mai profesioniste, care vor fi capabile să atragă resurse și vor fi mult mai influente în cadrul societății românești.

Bucuresti, 26.11.2015

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *